Republica Moldova a inițiat un proces de reconfigurare a organizării sale administrative. În contextul declinului demografic și al ineficienței economice semnalate la nivel local, autoritățile centrale de la Chișinău încurajează primăriile cu un număr mic de locuitori să fuzioneze. Termenul vizat pentru implementarea acestor măsuri este anul 2026, perioadă optimă din punct de vedere administrativ, întrucât nu sunt programate scrutine electorale.
Reforma administrației publice locale este prezentată de autorități drept o măsură necesară pentru susținerea comunităților rurale și eficientizarea cheltuirii fondurilor publice. Având în vedere numărul ridicat de primării care administrează populații reduse, guvernul de la Chișinău a lansat procesul de comasare voluntară, oferind stimulente financiare pentru fuziunile realizate în această etapă. Oficialii au subliniat, totodată, că în viitor procesul de comasare ar urma să devină normativ.
87% din primării administrează sub 3.000 de locuitori
Unul dintre argumentele principale aduse de guvernanți în favoarea reformei se referă la capacitatea administrativă a autorităților locale. În prezent, aproximativ 87% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu sub 3.000 de locuitori. Conform rapoartelor oficiale, aceste unități administrativ-teritoriale dispun de bugete limitate, care îngreunează implementarea proiectelor de dezvoltare și, în unele cazuri, chiar acoperirea costurilor de funcționare a propriului aparat administrativ.
Alexandru Iacub, secretarul general adjunct al guvernului, a explicat perspectiva executivului asupra situației din mediul rural: „Reforma administrației publice locale nu mai poate fi amânată dacă dorim să salvăm satele noastre. Amânarea reformei înseamnă, în esență, sate goale și tot mai puține oportunități de dezvoltare. Nu putem amâna rezolvarea unei probleme doar pentru că este complicată. Vrem să avem primării puternice și localități dezvoltate.”
În același context, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a punctat dificultățile de gestionare la nivel micro, subliniind că „o primărie cu 400 sau 500 de cetățeni nu poate oferi servicii publice de calitate”.
Chișinăul a propus finalizarea acestei tranziții până în toamna anului 2026. Alegerea acestui an este motivată de absența alegerilor, ceea ce facilitează implementarea unor măsuri de reorganizare administrativă (care implică reducerea unor posturi de primar sau consilier local), evitând suprapunerea cu campaniile electorale pentru alegerile locale generale programate pentru toamna anului 2027.
„Eu îi încurajez să folosească această ocazie pentru că sunt și stimulente financiare. Ucrainenii au făcut comasarea. Așa că haideți să fim maturi și să facem lucrul acesta acum, în 2026, pentru că este un an în care nu avem alegeri. Trebuie să închidem subiectul și să luăm decizia finală cel târziu în octombrie 2026”, a declarat Igor Grosu la Radio Moldova.
Astfel, reprezentanții administrației centrale recomandă edililor să parcurgă acum etapa de comasare voluntară pentru a beneficia de fondurile alocate, anticipând viitoarea comasare obligatorie (normativă).
Cazul raionului Ungheni
La nivel local, au fost înregistrate primele inițiative concrete de comasare. În raionul Ungheni, reprezentanții a 32 de primării au demarat discuții pentru formarea unor unități administrative mai extinse.
Unul dintre cele mai avansate proiecte vizează municipiul Ungheni, care a decis să se unească administrativ cu alte șapte primării rurale limitrofe: Zagarancea, Mănoilești, Valea Mare, Florițoaia Veche, Cetireni, Unțești și Morenii Noi. Scopul declarat al acestei decizii este crearea unei entități capabile să acționeze coordonat și să atragă fonduri mai mari pentru infrastructură.
Noua entitate administrativă ar urma să deservească peste 38.000 de cetățeni din cele 19 localități vizate. Secretarul general al guvernului, Alexei Buzu, a dat asigurări că autoritățile centrale vor susține din punct de vedere tehnic și financiar acest proces de unificare. Situația de la Ungheni se înscrie într-o tendință mai largă. La nivel național, conform datelor prezentate de Guvern, există în prezent 435 de decizii de inițiere a procesului de comasare, proceduri care vizează aproximativ 550 de primării.
Numărul final al primăriilor care vor finaliza procesul de fuziune până în octombrie 2026 urmează să fie determinat de ritmul negocierilor locale. Acest demers reprezintă prima modificare majoră a structurii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova din ultimele decenii.
