Guvernul Republicii Moldova a făcut public Conceptul de reformă a administrației publice locale (APL), un document strategic care propune o reconfigurare majoră a hărții administrative a Republicii Moldova. Printre cele mai importante prevederi se numără reducerea numărului de raioane și transformarea raionului Taraclia în municipiu de nivelul II.
O nouă hartă administrativă: 10 regiuni și un statut special pentru Taraclia
Principala noutate a reformei este trecerea de la actuala structură fragmentată de 32 de raioane la doar 10 raioane consolidate. Această mișcare urmărește eficientizarea resurselor și crearea unor unități administrative capabile să gestioneze proiecte mari de infrastructură.
O prevedere distinctă vizează raionul Taraclia, care urmează să fie transformat în municipiu de nivelul II. Acesta va păstra în componența sa administrațiile publice locale de nivelul întâi, asigurând astfel un echilibru între identitatea locală și eficiența administrativă.
Bonus pentru amalgamare: Investiții triple
Pentru a încuraja localitățile să se unească (proces numit amalgamare), statul vine cu un stimulent financiar masiv. Localitățile care vor alege să se consolideze vor primi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură față de alocările actuale.
Cele patru obiective ale Conceptului
Reforma este construită pe patru piloni fundamentali, toți având ca scop final „primării puternice”:
- Consolidare administrativ-teritorială: Reducerea fragmentării pentru o gestionare mai bună.
- Autonomie financiară sporită: Mai multe resurse proprii la nivel local.
- Capacitate instituțională reală: Specialiști calificați în fiecare primărie.
- Transparență și servicii accesibile: Implicarea cetățenilor și digitalizarea serviciilor.
De ce nu mai poate fi amânată reforma?
Argumentele autorităților sunt de ordin demografic și economic. În prezent, Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme din Europa:
- Media de locuitori: 2.708 în R. Moldova, față de 4.685 în Uniunea Europeană.
- Mici și limitate: Peste 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori.
„Cauza principală ține de sistemul administrativ care nu a fost adaptat la realitățile demografice actuale. Primăriile mici se confruntă cu costuri administrative ridicate și acces redus la servicii esențiale precum apa și canalizarea”, se menționează în document.
Miza europeană: „Bani pe masă” pe care nu îi putem lua
Integrarea europeană aduce oportunități de finanțare fără precedent, însă primăriile actuale nu au „mușchii” necesari pentru a absorbi aceste fonduri.
O comunitate mică, fără specialiști în managementul proiectelor sau achiziții publice, nu poate îndeplini cerințele stricte ale fondurilor structurale europene. Reforma este văzută ca singura soluție pentru a transforma banii europeni în drumuri, rețele de apă și canalizare.
„Costul amânării este real. Sistemul actual este prea fragmentat pentru a oferi servicii într-un mod eficient”, conchide documentul, subliniind că această reorganizare este fundamentul pentru o Moldovă modernă și europeană.
