Executivul interimar a analizat miercuri dimineață, în cadrul unei ședințe la Palatul Victoria, stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat evaluarea progreselor înregistrate în atragerea fondurilor europene și stadiul reformelor structurale asumate, în contextul unor posibile ajustări financiare asociate cu nerespectarea unor jaloane.
La reuniunea condusă de premierul demis Ilie Bolojan au participat miniștrii interimari Alexandru Nazare, Dragoș Pîslaru, Radu Miruță, Cseke Attila, Mihai Dimian și Irineu Darău. Ședința a avut la bază o notă de informare care subliniază o evoluție diferențiată între absorbția fondurilor pe termen scurt și progresul reformelor structurale obligatorii.
Ministrul interimar al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat date privind stadiul absorbției fondurilor. Conform acestuia, România a accesat aproximativ 10,72 miliarde de euro, reprezentând circa 66,5% din totalul granturilor disponibile. Această etapă a fost susținută de validarea primelor patru cereri de plată de către Comisia Europeană. De asemenea, a fost menționată evaluarea preliminară pozitivă pentru a patra cerere de plată, care confirmă îndeplinirea a 38 de etape și 24 de obiective tehnice. Printre rezultatele consemnate se află:
- Digitalizarea: Implementarea cloud-ului guvernamental și conectarea a peste 30 de instituții publice.
- Decarbonizarea: Adoptarea unor măsuri pentru gestionarea emisiilor și reducerea utilizării cărbunelui în energie.
- Cadrul fiscal: Modificări legislative menite să optimizeze colectarea veniturilor.
Stadiul reformelor: Ținte și jaloane în curs de realizare
Nota de informare analizată în cadrul ședinței evidențiază faptul că, dintr-un total de 45 de ținte și jaloane rămase de implementat, 7 sunt declarate ca fiind finalizate. Restul de 38 se află în diferite etape de execuție, 14 dintre acestea fiind reforme structurale considerate prioritare pentru sistemele publice. Principala provocare menționată în document vizează cele 11 jaloane care necesită adoptarea unor acte normative complexe. Contextul legislativ actual, caracterizat de mandatul unui Guvern demis, reprezintă un factor limitativ în procesul de adoptare a acestor măsuri.
Printre reformele care necesită pași suplimentari se numără:
- Legea salarizării unitare: Aflată în etapa de analiză a impactului bugetar.
- Reforma ANAF: Digitalizarea completă a sistemului de colectare fiscală.
- Codul administrativ și legislația privind integritatea.
- Legea apelor și finalizarea etapei de decarbonizare.
Documentele Executivului indică faptul că neîndeplinirea obiectivelor asumate poate atrage mecanisme de corecție financiară, evaluate la o valoare de aproximativ 15 miliarde de euro. Această cifră reprezintă o estimare a riscului asociat neimplementării reformelor. În 2025, programul a făcut obiectul unei renegocieri, prin care investițiile cu grad ridicat de risc au fost transferate către granturi pentru a asigura continuitatea finanțării. Rămâne de stabilit modul în care vor fi abordate jaloanele restante, având în vedere limitările actuale privind autoritatea politică a Executivului interimar.
