În timp ce marile orașe ale României încep să își ridice arenele moderne cu sprijin guvernamental și termene clare de execuție, decalajul dintre proiectele de infrastructură sportivă din țară devine tot mai vizibil. Cel mai recent exemplu vine de la malul mării, unde proiectul noului stadion „Gheorghe Hagi” a intrat în linie dreaptă, lăsând Iașiul într-o zonă de promisiuni repetitive și studii de fezabilitate fără sfârșit.
Constanța: 100 de milioane de euro și șantier din 2025
Primarul Constanței, Vergil Chițac, a confirmat recent că „bijuteria” de 5 stele dedicată „Regelui” fotbalului românesc devine realitate. Cu o investiție estimată la aproximativ 100 de milioane de euro, noul complex sportiv va fi construit prin Compania Națională de Investiții (CNI).
Vestea care îi bucură pe suporterii Farului este pragmatismul calendarului: licitația pentru execuție a fost lansată, iar lucrările sunt programate să înceapă efectiv în anul viitor. Stadionul va avea 18.000 de locuri, va respecta standardele UEFA de elită și va fi centrul unui complex care include baze de antrenament și facilități moderne, fiind un motor de dezvoltare pentru clubul lui Gică Hagi.
Iașiul: „Regele Ferdinand I” și mirajul celor 110 milioane de euro
La polul opus, capitala Moldovei pare blocată într-o buclă administrativă. Deși se vorbește despre noul stadion „Regele Ferdinand I” de mai bine de cinci ani, proiectul din Copou (sau mai nou, cel din zona Moara de Vânt / Cicoarei) nu a reușit să depășească faza birocratică.
Deși primarul Mihai Chirica a anunțat semnarea contractelor pentru actualizarea studiilor de fezabilitate și a proiectului tehnic (o investiție de peste 110 milioane de euro pentru 24.000 de locuri), realitatea din teren este dezolantă:
- Lipsa finanțării clare: Spre deosebire de Constanța, unde CNI este motorul financiar, la Iași finanțarea rămâne incertă. Sumele vehiculate se bazează pe împrumuturi bancare sau pe speranța unei alocări guvernamentale care nu a fost încă confirmată prin fapte.
- Schimbări de locație: Proiectul a fost mutat de mai multe ori pe hartă (din Copou în Moara de Vânt, apoi spre șes Bahlui/Cicoarei), fapt care a dus la anularea unor studii anterioare și la necesitatea reluării procedurilor de la zero.
- Nimic fezabil la orizont: În prezent, licitația pentru construcție este amânată succesiv. În timp ce la Constanța se vorbește despre utilaje pe teren în 2025, la Iași termenele oferite sunt de tipul „peste 4 ani”, o promisiune care se repetă ciclic încă din 2019.
Concluzie: Viziune versus Birocrație
Comparația dintre cele două orașe scoate la iveală o problemă de eficiență administrativă. Constanța a reușit să mobilizeze factorii de decizie centrali și să prezinte un proiect matur, gata de execuție. În schimb, la Iași, deși există machete spectaculoase inspirate din coroana regală și cifre impresionante, suporterii Politehnicii sunt nevoiți să urmărească meciurile pe o arenă „Emil Alexandrescu” învechită, fără a avea nicio certitudine că lucrările vor începe cu adevărat în viitorul apropiat.
Până când Iașiul nu va trece de la „semnarea actualizării documentației” la „deschiderea șantierului”, noul stadion va rămâne doar un subiect de campanie electorală, în timp ce restul țării – de la Constanța la Târgoviște sau Hunedoara – face pași concreți către fotbalul european.
