Vești importante aduse de Alexandru Muraru, Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen: în următorii trei ani vor fi demarate programe naționale în școli și licee de conștientizare a Holocaustului împotriva Romilor. Statul român face primele demersuri pentru înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor!
Astăzi marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.
Astăzi, 2 august, când comemorăm exterminarea a jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi uciși în Europa în perioada Holocaustului, avem datoria să reflectăm la cum putem învăța lecțiile trecutului și jertfei atâtor oameni nevinovați pentru a construi o societate mai tolerantă, care respectă alteritatea și îmbrățișează diversitatea.
Din România, în perioada regimului Antonescu aliat cu Germania nazistă, 25.500 de romi au fost deportați în Transnistria, iar 11.000 nu s-au mai întors niciodată. Spre exemplu, unul dintre cei 25.500 de deportați este și Brăilă Constantin. În toamna lui 1942, Brăilă Constantin a ajuns în Transnistria cu familia sa și imediat ei au fost puși la munci agricole într-o fermă rechiziționată de stat.
„Acolo nu eram păziți, venea un soldat și un brigadier și ne obliga dimineața să mergem la muncă. Cine nu putea să iasă era lăsat o zi, două, trei, patru, cinci, iar după 10 zile veneau nemții și îl executau, îl împușcau. Am fost și eu martor la execuții”.
Este amintirea sa, a unui copil de 11 ani care a fost deportat în Transnistria doar pentru că aparținea etniei rome. Ca el au fost mii de alți copii, cei mai mulți nici măcar nu s-au mai întors acasă pentru a rememora tragicele întâmplări de atunci.
Avem datoria să le spunem copiilor noștri că, acum opt decenii, copii ca şi ei au fost condamnați de autoritățile române la moarte, inaniție, frig și boli. Avem datoria să le spunem elevilor și studenților din România că administrația din perioada 1940-1944, în numele unei ideologii criminale, a facilitat și pus în aplicare persecuția și exterminarea de romi prin înrobire şi mizerie. Avem datoria morală să spunem că bărbații romi, care luptau pentru țară, au fost scoşi din armată pentru a fi trimiși în Transnistria administrată direct de către autoritățile militare și administrative române.
Ca Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei și Consilier onorific al Primului-Ministru, reamintesc faptul că România are acum în vigoare o Strategie națională, cu un plan de măsuri concrete, cu finanțări, cu termene clare pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură.
Practic, Această Strategie vine ca urmare a unui context internațional şi a unor realități interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice, fie pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, fie într-un cadru mai larg pentru prevenirea şi combaterea altor forme de intoleranță, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură, violență politică sau simbolică
Tragedia Holocaustului împotriva Romilor este de acum parte a memoriei noastre colective. De aceea, statul va implementa programe naționale menite să conștientizeze această tragedie în rândul tinerilor. În acest sens, elaborarea și implementarea proiectului pilot „Holocaustul împotriva Romilor – Samudaripen” – realizat cu coordonarea Ministerului Educației Naționale, cu participarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România – Elie Wiesel, cu Agenția Națională pentru Romi – va avea menirea să facă cunoscut elevilor un episod aproape ignorat din istoria romilor din România. Inițial, acesta va avea o fază pilot la nivelul municipiului București, urmând ca ulterior acesta să fie replicat și în celelalte județe din țară. Proiectul va presupune vizite de studiu și de reflectare ale unor grupuri de elevi în ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor (2 august) în fiecare an.
În același timp, odată cu implementarea strategiei și a planului de măsuri aferent, se va demara studiul de fezabilitate cu privire la înființarea unui Muzeu al Istoriei și Culturii Romilor. Acest proiect va integra o importantă dimensiune educațională și comemorativă în vederea prezervării memoriei victimelor Holocaustului împotriva Romilor. Coordonatorul va fi Agenția Națională pentru Romi, alături de Ministerul Culturii și Secretariatul General al Guvernului, iar fondurile necesare vor fi alocate de la bugetul de stat și din bugetul Agenției. Studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat în cel mult doi ani de la data aprobării Strategiei (mai 2021).
Aceste măsuri concrete ale statului român vor crește gradul de conștientizare a tinerilor asupra tragediei romilor din perioada Holocaustului și vor asigura o bază de plecare pentru alte programe, proiecte și colaborări cu alte instituții interne și internaționale în vederea multiplicării acestor inițiative.
Deputat Alexandru MURARU
Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei
Consilier onorific al Primului-Ministru
