Cel mai nou sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 1 – 14 mai indică schimbări structurale majore în opțiunile electoratului pentru viitoarele alegeri parlamentare 2026. Potrivit datelor colectate, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-ar situa pe prima poziție în preferințele românilor, acumulând 32% din intenția de vot. Această cifră plasează formațiunea în fața partidelor care compun actuala coaliție de guvernare, semnalând o tendință de reconfigurare a raportului de forțe pe scena politică națională.
Analiza datelor arată că Partidul Social Democrat (PSD) ocupă locul secund, cu o cotă de 24%, în timp ce Partidul Național Liberal (PNL) este creditat cu 20% din voturi. Diferența dintre cele două mari partide tradiționale și liderul actual al sondajului sugerează o erodare a sprijinului pentru partidele mainstream, în contextul unei dinamici electorale marcate de volatilitate și nemulțumiri sociale.
Scorul partidelor și pragul parlamentar
Peisajul politic pentru alegeri parlamentare 2026 se menține fragmentat, cu forțe politice care luptă pentru supraviețuire la limita pragului electoral. Uniunea Salvați România (USR) atinge un scor de 10%, rămânând a patra forță politică, însă la o distanță considerabilă de podium.
Situația devine critică pentru partidele mai mici, conform cifrelor CURS:
-
UDMR: 5%, situat exact la limita legală pentru intrarea în Parlament.
-
PNRR (Partidul Național de Reformă și Reconstrucție – Piedone): 4%, sub pragul necesar.
-
SOS România: 3%, indicând o scădere a tracțiunii pentru formațiunea condusă de Diana Șoșoacă.
-
Alte formațiuni: 2%.
Aceste date reflectă o concentrare a votului de protest către un singur pol major, lăsând restul opoziției într-o zonă de incertitudine parlamentară.
Topul încrederii în personalitățile publice
Dincolo de partide, sondajul a măsurat capitalul de încredere al principalilor actori politici. Clasamentul actual este dominat de figuri care nu ocupă în prezent funcții executive în Guvernul României, fapt ce subliniază o distanțare a populației față de decidenții direcți.
Călin Georgescu conduce acest top, beneficiind de 32% „încredere multă și foarte multă”. Acesta este urmat îndeaproape de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, care se bucură de 31% din încrederea respondenților. Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, rămâne o figură constant apreciată, cu 25%, în timp ce George Simion închide podiumul relevanței politice cu 23%.
Această ierarhie a personalităților indică o preferință a electoratului pentru lideri percepuți fie ca independenți față de sistemul centralizat, fie ca administratori locali performanți.
Metodologia studiului și relevanța datelor
Pentru a înțelege valoarea acestor cifre în perspectiva unor alegeri parlamentare 2026, este esențială analiza rigurozității metodologice. Cercetarea CURS a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți, reprezentând populația adultă de peste 18 ani.
Metoda utilizată a fost cea a interviurilor față-în-față (CAPI/PAPI), desfășurate la domiciliul subiecților, o metodă considerată mai precisă decât sondajele telefonice, care pot omite segmente demografice importante. Marja de eroare este de ±2,4% la un nivel de încredere de 95%.
Datele sugerează o scenă politică în care liderii reușesc să conserve nuclee dure de susținători, dar se confruntă cu o dificultate majoră în a atrage electoratul indecis sau moderat. Rezultatele din luna mai 2026 conturează un scenariu în care formarea unei viitoare majorități guvernamentale va necesita negocieri complexe, având în vedere că nicio forță politică nu se apropie de pragul de 50%.
Perspective pentru lunile următoare
Stabilitatea relativă dintre PSD și PNL indică faptul că electoratul acestora rămâne loial structurilor de partid, însă incapacitatea lor de a depăși împreună pragul de 45% pune sub semnul întrebării continuarea actualei formule de guvernare fără cooptarea unor noi parteneri.
În lunile următoare, atenția analiștilor se va concentra pe capacitatea partidelor de sub pragul de 5% de a fuziona sau de a crea alianțe electorale. Fragmentarea actuală favorizează partidele mari prin mecanismul redistribuirii voturilor care nu trec pragul, un detaliu tehnic ce ar putea modifica radical numărul final de mandate în Parlamentul României.
