Senatorii din Comisia juridică au adoptat marți, 19 mai 2026, un raport de respingere a proiectului legislativ care propune abrogarea legislației privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Decizia marchează o schimbare de poziție a reprezentanților PSD, care, în urmă cu o săptămână, votaseră în favoarea aceluiași proiect în cadrul Comisiei pentru drepturile omului.
În cadrul ședinței Comisiei juridice, parlamentarii Partidului Social Democrat (PSD) au votat pentru respingerea inițiativei legislative. Această decizie contrastează cu votul exprimat anterior de membrii aceluiași partid în Comisia pentru drepturile omului, unde s-au alăturat reprezentanților AUR și SOS România pentru emiterea unui aviz favorabil.
Schimbarea de poziție a survenit în urma unor declarații publice ale președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a catalogat votul favorabil inițial drept o „scăpare” și a precizat că direcția partidului va fi corectată pe parcursul procesului legislativ.
„N-am cunoștință de așa ceva. Dacă lucrurile stau în această formă, să știți că le vom repara urgent în Cameră. Nu e un lucru pe care să îl accept, probabil e o scăpare. Acest lucru din perspectiva mea e inacceptabil”, a declarat Sorin Grindeanu referitor la votul din prima comisie.
Raportul de respingere a fost adoptat de Comisia juridică. S-au înregistrat, de asemenea, voturi împotriva respingerii și abțineri, provenind de la senatorii afiliați grupurilor AUR și PACE.
Prevederile și parcursul inițiativei legislative
Proiectul de lege a fost inițiat de senatorul Dumitru Manea (SOS România) și a fost susținut inițial prin semnăturile a aproximativ 40 de parlamentari provenind de la AUR, POT, precum și de la senatori neafiliați. Potrivit informațiilor publicate în presă, mai mulți senatori din grupul PACE și-au retras ulterior semnăturile, invocând dezacorduri cu „varianta finală a proiectului”.
Conform Articolului 1 al propunerii legislative, inițiatorii argumentează demersul prin prisma libertății de exprimare. În document se menționează că „exprimarea opiniilor, ideilor și informațiilor privind interesele naționale constituie o formă legitimă de exercitare a libertății de exprimare” și că acțiunile vizând „apărarea intereselor identității românești” nu ar trebui restrânse.
Proiectul propune, în mod specific, abrogarea a cinci acte normative aflate în vigoare, care reglementează sancționarea extremismului și a antisemitismului:
- OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob;
- Legea 107/2006 prin care a fost aprobată OUG 31/2002;
- Legea 217/2015, care a adus modificări și completări legislației anterioare;
- Legea 157/2018 privind măsurile pentru prevenirea și combaterea antisemitismului;
- Legea 241/2025, care a modificat reglementările privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării persoanelor vinovate de genocid și crime de război.
Legislația vizată de acest proiect de abrogare are la bază OUG 31/2002 și a suferit modificări succesive, aliniindu-se angajamentelor asumate de România prin tratatele internaționale referitoare la combaterea discursului instigator la ură, în contextul integrării în NATO și Uniunea Europeană.
