Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a semnat un acord de asistență tehnică cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, decizie care plasează construcția de spitale noi în Iași printre prioritățile strategice naționale. Documentul parafat la 20 mai 2026 deschide calea finanțării prin Parteneriat Public-Privat pentru Institutul de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Integrat de Boli Respiratorii, ambele proiecte fiind incluse într-o listă scurtă de maximum zece unități medicale din România intrate în evaluare specială.
Această decizie centrală validează demersurile administrative ale Consiliului Județean Iași, care depusese anterior documentațiile în cadrul Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Dincolo de componenta politică, selectarea Iașului alături de alte proiecte majore, precum Spitalul Regional de Urgență Constanța sau relocarea Spitalului Floreasca, indică o schimbare structurală în modul în care statul român abordează dezvoltarea de spitale noi în Iași și în restul regiunilor cheie.
„În nunemărate rânduri am discutat cu Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, despre soluțiile de finanțare pe care le putem accesa pentru județul Iași, în special în ceea ce privește infrastructura medicală și rutieră, două priorități de dezvoltare în care trebuie să investim cât mai mult și cât mai repede. Ne zbatem de ani de zile deja pentru a construi Institutul de Medicină Cardiovasculară și Spitalul Integrat de Boli Respiratorii. Moldova are nevoie de ele, iar împreună cu domnul ministru Pîslaru am explorat posibilitățile de finanțare și încercăm să găsim instrumentele necesare de finanțare.” a menționat Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe.
Mecanismul economic din spatele asistenței BERD
Modelul de finanțare propus prin acest acord implică o regândire totală a managementului investițiilor publice în sănătate. Colaborarea dintre MIPE, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor urmărește crearea unui portofoliu de proiecte mature, capabile să atragă capital privat masiv, o resursă utilizată insuficient în sistemul medical românesc.
Spitalul de Boli Respiratorii și Institutul de Medicină Cardiovasculară reprezintă structuri medicale complexe, ale căror costuri de execuție depășesc capacitățile bugetare locale sau alocările clasice din fonduri europene. Integrarea lor în analiza națională pentru contracte de tip PPP oferă o soluție tehnică pentru blocajele financiare care afectează de obicei șantierele publice din România.
Cum funcționează parteneriatul public-privat în sistemul sanitar
Structura unui astfel de contract, supervizată de experții internaționali ai BERD, împarte responsabilitățile între stat și investitorul privat după reguli stricte, menite să protejeze interesul public și calitatea actului medical:
-
Actul medical rămâne 100% public: Toate activitățile clinice, tratamentele, gărzile și coordonarea medicală generală sunt asigurate integral de personalul public, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Pacientul nu va plăti taxe suplimentare pentru spitalizare.
-
Sectorul privat își asumă infrastructura: Partenerul privat selecționat finanțează din resurse proprii sau credite bancare proiectarea, construirea și dotarea completă a clădirilor cu echipamente de ultimă generație.
-
Operarea tehnică pe 30 de ani: Operatorul privat se ocupă de mentenanța clădirilor, curățenie, utilități și funcționarea aparatelor medicale pe o perioadă de trei decenii.
-
Plăți de disponibilitate: Statul român va returna capitalul investit prin rate eșalonate pe durata contractului, însă plățile se efectuează doar dacă spitalul îndeplinește standardele de calitate solicitate.
Acest sistem transferă riscul de construcție și cel de operare către compania privată. Dacă apar întârzieri pe șantier sau defecțiuni ale aparaturii, penalitățile financiare sunt suportate exclusiv de partenerul privat, garantând comunității o infrastructură medicală Iași complet funcțională în regim continuu.
Strategia financiară pentru perioada 2028–2034
Includerea acestor unități pe lista MIPE face parte dintr-un plan guvernamental mai amplu care vizează triplarea volumului de investiții în sănătate pentru următorul cadru financiar european. Prin combinarea fondurilor europene nerambursabile cu alocările de la bugetul de stat și capitalul privat, se încearcă acoperirea deficitului istoric de paturi moderne din regiunea Moldovei.
Pentru județul Iași, unde actualele clinici de cardiologie și pneumologie funcționează în clădiri vechi, cu un grad ridicat de uzură și spații subdimensionate, accelerarea procedurilor de analiză reprezintă o urgență majoră. Calendarul următor presupune finalizarea studiilor de fezabilitate economică sub standarde BERD și lansarea licitațiilor internaționale pentru desemnarea constructorilor.
