Politica intră în amfiteatre? Un nou scandal care aduce în prim-plan sensibila relație dintre mediul academic și cel politic a izbucnit la Iași. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” (TUIASI) și proaspăt senator din partea Partidului Social Democrat (PSD), a devenit centrul unei controverse majore după ce s-a lăudat pe grupurile interne ale partidului cu o „captură” masivă de noi membri: nu mai puțin de 220 de studenți ai universității pe care o conduce.
Deși în mesajele private transmise colegilor de partid rectorul-senator își asumă cu mândrie rolul de „recrutare”, reacția sa publică a fost complet diferită, acesta negând vehement orice formă de propagandă sau presiune politică în interiorul campusului universitar.
Mesajul intern: „Mi-am asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă”
Conform unor scurgeri de informații din interiorul filialei locale a PSD, Dan Cașcaval le-a transmis social-democraților, pe un grup intern de comunicare, un raport de activitate extrem de optimist în ceea ce privește atragerea tineretului. În textul respectiv, rectorul TUIASI sublinia că 220 de studenți din cadrul universității s-au înscris oficial în partid, devenind membri cu drepturi depline, nu doar simpli simpatizanți.
„Mi-am asumat responsabilitatea aducerii tinerilor în echipă”, le-ar fi transmis Dan Cașcaval colegilor de partid, evidențiind succesul acestei acțiuni ca pe o realizare politică personală majoră în strategia de întinerire a cadrelor PSD Iași.
Mesajul a stârnit imediat discuții aprinse în spațiul public, ridicând semne de întrebare legitime cu privire la modul în care au fost abordați acești studenți și dacă poziția de autoritate a rectorului a influențat sau nu decizia tinerilor de a semna o adeziune politică.
Reacția publică: „Nu am făcut niciodată propagandă politică în universitate”
În urma valului de critici și a interesului manifestat de mass-media, Dan Cașcaval a reacționat printr-o postare pe pagina sa de Facebook, încercând să nuanțeze situația și să ridice un zid de protecție în jurul imaginii instituției de învățământ superior pe care o patronează.
Rectorul a negat categoric acuzațiile aduse în spațiul public, susținând că activitatea sa politică și cea academică sunt complet separate și că universitatea a rămas un spațiu apolitic. Potrivit afirmațiilor sale, înscrierea celor 220 de studenți în PSD ar fi fost o acțiune complet independentă de viața universitară.
-
Nicio întâlnire politică în campus: Dan Cașcaval a precizat că nu s-a întâlnit niciodată cu vreun student în incinta universității sau în afara ei pentru a-i propune direct sau indirect să devină membru de partid.
-
Respectarea legii: Acesta a subliniat că respectă cu strictețe legislația în vigoare, care interzice explicit propaganda politică în instituțiile de învățământ din România.
-
Opțiunea liberă a tinerilor: Rectorul sugerează că orientarea politică a studenților reprezintă strict opțiunea lor liberă ca cetățeni majori și că numărul mare de înscrieri ar fi, mai degrabă, o coincidență fericită pentru partid, bazată pe dinamica organizațiilor de tineret din afara facultății.
O linie fină între mediul academic și interesele de partid
În ciuda explicațiilor oferite, cazul readuce în discuție o problemă cronică a sistemului de învățământ superior din România: cumulul de funcții de conducere academice (rector, decan) cu demnități politice de prim-rang (senator, deputat).
Legea Învățământului Superior stipulează clar că universitățile trebuie să rămână spații libere de ingerințe politice, prozelitism sau propagandă. Cu toate acestea, criticii fenomenului politizării universităților atrag atenția că simpla prezență a unui rector în fruntea unei liste de partid și pe grupurile de decizie politică creează un magnetism de putere greu de ignorat pentru studenți și profesori deopotrivă.
Reprezentanții asociațiilor studențești și analiștii politici din Iași privesc cu scepticism coincidența ca 220 de studenți de la aceeași universitate să aleagă în masă tocmai partidul condus, la nivel parlamentar local, de propriul lor rector. Chiar dacă adeziunile au fost semnate, formal, în afara zidurilor universității, presiunea implicită a funcției administrative rămâne un subiect intens dezbătut.
Rămâne de văzut dacă acest episod va declanșa verificări suplimentare din partea Corpului de Control al Ministerului Educației sau dacă explicațiile oferite de Dan Cașcaval pe rețelele sociale vor reuși să stingă suspiciunile de utilizare a resursei studențești în scopuri electorale.
