Comisia Europeană a apreciat dialogul tehnic „foarte bun” dintre România și Bruxelles pentru finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență

0
96

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, a apreciat dialogul tehnic dintre România și Bruxelles pentru finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență ca fiind „foarte bun”, în timpul reuniunii cu premierului Florin Cîțu, informează un comunicat al Guvernului, prezentat într-un articol CaleaEuropeană.ro.

În cursul zilei de 12 februarie, premierul Florin Cîțu (PPE) a avut o întrevedere cu Valdis Dombrovskis (PPE), vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetățenilor.

În cadrul acestei întrevederi, premierul român a arătat că unul dintre obiectivele cheie ale Guvernului, dincolo de combaterea pandemiei, vizează demararea procesului de redresare economică și asigurarea stabilității fiscal-bugetare. A afirmat, de asemenea, importanța acordată de România finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență ca bază pentru susținerea acestor obiective, comisarul european arătând că dialogul tehnic dintre partea română și Comisie în acest scop este foarte bun.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. 

Prim-ministrul României a făcut o prezentare a proiectului de buget pe anul 2021, precum și a principalelor reforme avute în vedere, în strânsă conexiune cu proiectul de buget, comisarul Dombrovskis exprimând aprecierea pentru eforturile depuse de Guvern în acest scop.

În context, Prim-ministrul României a arătat că utilizarea mecanismelor din domeniul fiscal pentru încurajarea tranziției ecologice trebuie să țină cont de circumstanțele specifice ale fiecărui stat membru, pentru a evita un impact bugetar excesiv asupra unora dintre acestea.

Tot vineri, Florin Cîțu s-a întâlnit și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Charles, care l-au asigurat pe șeful Guvernului de sprijinul lor pentru România în momentele dificile, cu precădere pentru elaborarea unui plan național de redresare și reziliență solid, precum și pentru susținerea aderării la spațiul Schengen și a ridicării MCV. 

De asemenea, Florin Cîțu, a avut joi, 11 februarie, întrevederi cu o serie de înalți oficiali ai Colegiului Comisarilor, respectiv cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, precum și cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, în contextul vizitei efectuate la Bruxelles și cu președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Discuțiile cu înalții oficiali ai Comisiei Europene au vizat atât prioritățile de ansamblu de la nivel UE și viziunea României în raport cu acestea, cât și elemente de interes specific din perspectiva portofoliului demnitarilor europeni. În cadrul acestor întrevederi, premierul Florin Cîţu a prezentat prioritățile Guvernului României în raport cu dosarele europene.

De asemenea, a transmis un mesaj de angajament substanțial din partea României de a acționa, în continuare, ca partener de încredere și profund dedicat proiectului european. A mai exprimat întreaga disponibilitate a României de a participa activ la efortul comun de refacere a Uniunii post-criză și de avansare a implementării obiectivelor pe termen lung agreate prin Agenda Strategică 2019-2024.

Totodată, a ridicat în cadrul discuțiilor tema aderării României la spațiul Schengen, care rămâne un obiectiv prioritar al României.