Istoria oricărei națiuni este o colecție de lumină și întuneric și depinde doar de noi să putem arăta generațiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecțiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, cu prilejul unui mesaj transmis de Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, citat de Calea Europeană.
“Astăzi aducem un pios omagiu victimelor Holocaustului și îi onorăm pe supraviețuitori, condamnând, cu fermitate, aceste atrocități care au mutilat, pentru totdeauna, istoria noastră. În numele tuturor românilor, afirm cu tărie că nu vom uita niciodată victimele inocente și ne angajăm, totodată, să nu mai permitem repetarea unei asemenea tragedii”, spune Iohannis, citându-l Traian Popovici, primar al orașului Cernăuți în 1941.
Președintele amintește că Popovici a fost martorul deportării evreilor români din Bucovina.
“El a fost o lumină într-o epocă a întunericului. Opoziția lui fățișă a izvorât din dorința de a-și ajuta aproapele: „de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voința mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu un cuvânt om”, adaugă președintele, precizând că nu toți evreii bucovineni și basarabeni au avut însă șansa miraculoasă a celor salvați de Popovici.
“În deportările forțate organizate de regimul mareșalului Ion Antonescu, 120.000 de evrei români au fost alungați în Transnistria. Obligați să-și părăsească locuințele, jefuiți, torturați, ei au fost nimiciți de gloanțe, boli, frig și foame. Pe drum, precum și dincolo de Nistru, au murit mai multe zeci de mii. A fost un genocid de proporții inimaginabile”, afirmă șeful statului.
Președintele mai subliniază că dorința nu este niciodată de-ajuns pentru a împiedica răul și că eșecul de a ne aminti istoria așa cum a fost are consecințe triste.
“Din păcate, deși România a făcut progrese extraordinare în ceea ce privește recuperarea memoriei Holocaustului, asistăm de ani buni la campanii grotești de reabilitare publică a unor figuri sinistre ale „trecutului negru”, oameni de cultură, politicieni sau militari care, prin ideile și faptele lor, au condus la înjosirea, batjocorirea și asasinarea unor semeni. Cei care vor să șteargă Holocaustul din istorie, precum și cei care încearcă să-i exonereze de vină pe criminali sunt complici la acest rău îngrozitor. Nu vom înceta niciodată să-i condamnăm pe cei care au sădit ura și au săvârșit crime și nu vom mai pleca tăcuți capul niciodată în fața răului“, completează Iohannis.
Șeful statului mai atrage atenția că ura reînnoită este flagelul vremurilor noastre și că pandemia de COVID-19 a declanșat, la nivel global, nu doar o criză sanitară, ci și o criză a neîncrederii, generată de propagarea știrilor false și a teoriilor conspirației, de promovarea mesajelor de ură și a discursurilor eurosceptice și xenofobe, de manipulare, de exacerbarea antisemitismului.
“Nu există risc mai mare de a fragiliza democrația decât acceptarea pasivă a tuturor acestor maladii ale lumii contemporane. În fața unor asemenea pericole, apelul la trecutul neromanțat poate fi șansa redescoperirii valorilor europene perene: toleranța, respectul pentru diversitate, responsabilitatea. Să nu ne lăsăm prinși în capcana ignoranței, a discursurilor populiste, să nu rămânem tăcuți în fața tentativelor de rescriere a istoriei și de negare a adevărului. Să rămânem, de asemenea, vigilenți și fermi în lupta cu antisemitismul, intoleranța, extremismul și populismul. Istoria oricărei națiuni este o colecție de lumină și întuneric. Depinde doar de noi să putem arăta generațiilor viitoare că România nu mai poate schimba istoria, dar că lecțiile istoriei au schimbat în bine, pentru totdeauna, România”, conchide, pe larg, președintele.
