Absolvenții de teologie, medicii și juriștii ar putea avea drept de liberă practică de la Colegiul Psihologilor, cu condiția să aibă un master în domeniul respectiv, dacă un proiect de lege inițiat de mai mulți parlamentari PSD și ALDE va fi adoptat.
Proiectul inițiat de Pănescu Doru-Adrian, Pop Liviu-Marian, Romaşcanu Lucian, Sbîrnea Liliana (PSD), Bădulescu Dorin-Valeriu, Hadârcă Ion, Ilie Viorel, Nicoară Marius Petre, Niţă Ilie, Popa Ion, Ruse Mihai, Sibinescu Ionuţ, Simionca Ioan și Zamfir Daniel-Cătălin (ALDE) intenționează să modifice Legea privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
La articolul 34, propunerea legislativă prevede:
Absolvenții de studii de licență autorizate și acreditate de Ministerul Educației şi Cercetării potrivit legii, în alte specializări decât psihologia, care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (2), lit. b) – e), pot dobândi atestate de liberă practică pentru competențe generale, după cum urmează:
a) psihoterapie, pentru absolvenții specializărilor medicină generală, asistență socială, pedagogie/științele educației, psihopedagogie specială, teologie și filosofie;
b) psihopedagogie specială, pentru absolvenții specializării psihopedagogie specială;
c) psihologie judiciară, pentru evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, pentru absolvenții specializărilor psihologie și drept;
d) terapii ocupaționale pentru absolvenții specializării terapii ocupaționale.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor face dovada absolvirii unui program de master în domeniul general de specializare pentru care solicită atestarea, cu excepția medicilor specialiști psihiatri.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să facă dovada absolvirii unui program de master în domeniul de specializare pentru care solicită atestarea, cu excepția medicilor specialiști psihiatri.
(4) Obținerea dreptului de liberă practică pentru competențele generale poate necesita urmarea unor programe de formare profesională suplimentară celei universitare. Condițiile privind formarea profesională suplimentară solicitată pentru obținerea dreptului de liberă practică a competențelor generale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(5) Prevederile art.8 – 20 se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește persoanele care exercită competențe
generale, fără însă ca acestea să aibă dreptul de a folosi titlul de psiholog.
În proiectul de lege, la articolul respectiv, apare și o observație făcută de Colegiul Psihologilor din România:
”Completarea cu alin. (2) este necesară din perspctiva asigurării uniformității condițiilor de formare profesională pentru psihologi și persoanele care pot accesa competențele generale în psihologie.”
Această modificare este aspru criticată de mai mulți membri ai Colegiului Psihologilor. Grupul pentru protejarea independenței profesionaleși a statutului de psiholog cy drept de liberă practică ”Punct și de la capăt”, fondat de 21 de membri ai conducerii Colegiului, a transmis către Educație Privată punctul său de vedere legat de inițiativa legislativă. În legătură cu amendamentul propus pentru articolul 34, Grupul precizează:
Pentru claritate și având în vedere că acest act normativ se referă la exercitarea profesiei, competențele ar trebui să fie clar precizate aici. A le lăsa spre explicitare în Statutul psihologului, acesta nefiind parte integrantă din actul normativ.
Schimbarea structurii comisilor de specialitate, fără a preciza ce se întâmplă cu documentele emise și termenele de tranziție ale legii, sunt o gravă eroare a acestui act normativ.
Aspectele mai sus menționate trebuie clar și transparent explicitate în propunerea de act normativ.
Prezentul document nu face diferența clară dintre competențe aferente specialităților și dreptul de liberă practică, realizând o discriminare puternică între absolvenții facultăților de psihologie și celelalte facultăți. Mai mult, accentul discriminator pozitiv este accentuat pentru medicii psihiatri, care spre deosebire de ceilalți absolvenți au acces direct către obținerea atestatului de liberă practică.
Prezenta prevedere este construită exclusiv pentru accesarea cu obligativitate a programelor de master, acesta devenind condiție pentru obținerea dreptului de liberă practică, discriminând evident absolvenții facultăților de psihologie, în detrimentul altor specialități: teologie, filosofie, etc. . Practic, în condițiile actualei legi, preoții din România, absolvenții facultăților de filosofie sau drept – doar prin accesarea unui program masteral – obțin drept de liberă practică. Ne punem întrebarea… de ce mai avem nevoie de facultăți de psihologie atâta vreme cât diferențierea se realizează doar prin existența programului masteral plătit?
Pentru claritate și având în vedere că acest act normativ se referă la exercitarea profesiei, competențele ar trebui să fie clar precizate aici. A le lăsa spre explicitare în Statutul psihologului, acesta nefiind parte integrantă din actul normativ
În practica internațională, categoriile profesionale la care face trimitere acest articol, primesc doar sertificate de competență și nu atestate de liberă practică, acestea din urmă – în condițiile legii – constituindu-se ca drept doar pentru psihologii care au un parcurs educational dedicat psihologiei.
„Observația Colegiului Psihologilor din România
Completarea cu alin. (2) este necesară din perspctiva asigurării uniformității condițiilor de formare profesională pentru psihologi și persoanele care pot accesa competențele generale în psihologie definite prin articol” ( precizarea CPR prezentă în inițiativa legislativă)
În contextul acestei observații, CPR se contrazice flagrant și nua are definită clar diferențele existente între certificatul de competență și atestatul de liberă practică.
Considerăm oportun ca prezentul proiect de act normativ să clarifice aceste aspecte, în cadrul textului de lege și să le reglementeze clar în normele de aplicare la legea fundamentală a psihologului.
Membrii Grupului, care critică proiectul de lege:
Bogdan Ion, seful filialei Bucuresti a Colegiului Psihologilor din România
Duvac Ion vicepresedinte comisia deontologie
Claudia Tanase vicepreședinte ak comisiei de clinica si psihoterapie
Dumitrache Victorita, șefa filialelor Ialomița și Călărași
Bacalu Cristiana, șefa filialei Brăila
Daniel Constantinescu, șeful filialei Prahova
Cristian Petrescu, membru în comisia de clinică și psihoterapie
