Rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Tudorel Toader, este cercetat disciplinar, fiind acuzat că s-ar fi folosit de biroul de rector pentru a da interviuri cu temă politică pe vremea când deţinea funcţia de ministru al Justiţiei, se arată într-un comunicat al Reset Iaşi.
Ancheta disciplinară este efectuată de Comisia de Etică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, la sesizarea activiştilor de la Reset. Iniţial, Comisia de Etică a UAIC a recunoscut încălcarea art. 1 alin. (1) lit. h), o) şi q) din Codul de Etică al UAIC, dar nu a investigat mai departe speţa, invocând un posibil conflict de interese în analiza speţei şi fără să caute soluţii în sensul transferării sesizării către alte structuri instituţionale.
Însă cei de la Reset au insistat şi s-au adresat forului superior, respectiv Consiliului de Etică şi Management Universitar (CEMU), care le-a dat dreptate în totalitate. În răspunsul adresat Reset, CEMU precizează că o comisie de etică universitară este independentă, că „membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional şi autoritate morală” şi că „nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcţiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie”.
Drept urmare, CEMU a obligat Comisia de Etică să se pronunţe cu privire la sesizarea depusă şi, eventual, să recurgă la experţi externi, în condiţiile în care a existat un precedent similar în care Comisia de Etică a invitat experţi externi în Comisia de Analiză, prin urmare, există cadrul legal necesar.
Redăm comunicatul Reset Iaşi:
În urma sesizării CEMU cu privire la interviul acordat de Tudorel Toader din biroul de rector, Comisia de Etică a UAIC a decis deschiderea cazului, respectiv anchetarea disciplinară a rectorului Tudorel Toader
În februarie 2020, Reset adresa Comisiei de Etică a UAIC o sesizare privind săvârşirea unei abateri disciplinare de către Tudorel Toader care, pe vremea când era ministru al Justiţiei, a acordat două interviuri din biroul de rector al Universităţii, deşi se auto-suspendase din funcţia de rector. Am considerat că acest lucru s-a realizat cu încălcarea normelor de etică academică.
Folosirea numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale în scopuri politice partizane
Conform Codului de etică al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, abaterea de la etica universitară poate fi încadrată la articolele următoare:
Art. 14 alin. (1), litera (h): obţinerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;
Dl Tudorel Toader s-a bucurat de avantajul nepatrimonial al utilizării spaţiilor UAIC pentru a primi invitaţi în calitatea de ministru, deşi era rector autosuspendat, neavând dreptul de a utiliza spaţiile UAIC ca şi cum ar fi fost rector în exerciţiul funcţiei.
Art. 14 alin. (1), litera (o): folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;
În mai multe interviuri şi/sau apariţii publice, dl ministru Tudorel Toader a amintit în repetate rânduri de statutul său de cadru didactic, fost decan şi rector autosuspendat pentru a-şi justifica o poziţie de autoritate academică în faţa publicului şi a susţinătorilor politici şi prin intermediul căreia să acrediteze validitatea şi justeţea politicilor publice pe care le-a propus în calitate de Ministru al Justiţiei.
Art. 14 alin. (1), litera (q): folosirea numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale în scopuri politice partizane.
„Fac parte dintr-un guvern politic, am fost invitat la două CEX-uri (PSD) şi am dat curs invitaţiei”
Deşi dl Tudorel Toader nu a fost membru de partid pe perioada exercitării funcţiei de ministru al Justiţiei, se poate considera că acesta a desfăşurat activităţi politice partizane, ca membru al unui guvern politic, în sensul susţinerii planului de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE. Prin luările de poziţie sau alteori lipsa poziţionării şi a exprimării clare a unui punct de vedere, a girat activitatea unei coaliţii politice şi a unei comisii de lucru în Parlamentul României, Comisia Iordache, care a modificat legile justiţiei fără consultări, analize, dezbateri cu societatea civilă, cu experţi, specialişti etc, cu efecte deosebit de nocive pentru siguranţa cetăţeanului, cum a fost cazul Legii recursului compensatoriu.
De asemenea, deşi s-a declarat ministru tehnocrat într-un guvern politic, iar în unele declaraţii a afirmat că nu a participat la şedinţe de partid, a recunoscut într-un interviu acordat din biroul de rector că a fost invitat şi a participat la unele şedinţe PSD (CEX-uri). Prin recunoaşterea faptului că a participat la şedinţele PSD, se confirmă practic „scopurile politice partizane”, urmărite prin folosirea „numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale”.
Prin folosirea spaţiilor UAIC pentru acordarea unui interviu în care se discută aspecte legate de o activitate politică intens contestată de magistraţi, de mediul academic, de Comisia de la Veneţia şi GRECO, de societatea civilă, de studenţi şi foşti absolvenţi (semnatari ai unei petiţii), imaginea negativă astfel construită de Tudorel Toader prin activitatea sa în cadrul ministerului a fost asociată cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
De altfel, în foarte multe interviuri şi intervenţii, Tudorel Toader a ţinut cu tot dinadinsul să amintească şi să întărească legătura sa cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, în încercarea de a se acoperi de o aură academică pentru a legitima acţiunile distructive pe care le-a operat în domeniul justiţiei. De exemplu, într-un interviu acordat DC News, Tudorel Toader spunea: „Era 16 martie 2018. Dădeam un interviu din biroul de rector de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.”
Comisia de Etică a UAIC a invocat conflictul de interese şi un document fără valoare juridică
În răspunsul său, Comisia de Etică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a invocat articolul 130 alin. (1) lit. a), care prevede stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi în codul de etică şi deontologie profesională universitară, respectiv un paragraf identificat în proiectul de Metodologie de etică şi integritate in procesul de evaluare instituţională a universităţilor din România, document care nu a fost adoptat şi care nu are nicio valoare din punct de vedere juridic.astfel, Comisia de Etică a decis să nu dea curs sesizării, sugerând însă că sesizarea ar putea fi soluţionată prin „transferarea sesizării la structuri instituţionale similare din alte ministere, din universităţi”.
În noiembrie 2020, Reset a adresat Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi o cerere 544/2001 de acces la informaţii de interes public, în care a solicitat informaţii despre demersurile de a constitui o comisie externă care să se pronunţe asupra faptelor sesizate. Răspunsul Comisiei a fost că nu a luat în calcul constituirea unei comisii externe şi nici nu a identificat alte soluţii pentru a rezolva această speţă.
Pe scurt, Comisia de Etică a UAIC a recunoscut încălcarea art. 1 alin. (1) lit. h), o) şi q) din Codul de Etică al UAIC,
dar nu a investigat mai departe speţa, invocând un posibil conflict de interese în analiza speţei. La adăpostul acestui conflict de interese, UAIC nici nu a căutat soluţii în sensul transferării sesizării către alte structuri instituţionale.
Argumentarea Comisiei de Etică, precum şi decizia luată sunt lipsite de temei juridic
Reset a mers mai departe şi s-a adresat forului superior, respectiv Consiliului de Etică şi Management Universitar (CEMU), care ne-a dat dreptate în totalitate. În răspunsul adresat Reset, CEMU precizează că o comisie de etică universitară este independentă, că „membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional şi autoritate morală” şi că „nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre funcţiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie”.
Faptul că în acest caz este vorba de rectorul instituţiei de învăţământ superior nu ar trebui să împiedice membrii comisiei de etică să se abţină de la a se pronunţa, decât dacă sunt cu adevărat într-o situaţie de incompatibilitate prevăzută de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, respectiv Codul de etică al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
În consecinţă, CEMU a obligat Comisia de Etică să se pronunţe cu privire la sesizarea depusă şi, eventual, să recurgă la experţi externi, în condiţiile în care a existat un precedent similar în care Comisia de Etică a invitat experţi externi în Comisia de Analiză, prin urmare, există cadrul legal necesar.
De altfel, am şi fost informaţi în urmă cu câteva zile că, în şedinţa extraordinară din 28.04.2021, Comisia de Etică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a decis redeschiderea cazului şi validarea sesizării, respectiv demararea procedurilor de cercetare.
De altfel, am şi fost informaţi în urmă cu câteva zile că, în şedinţa extraordinară din 28.04.2021, Comisia de Etică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a decis redeschiderea cazului şi validarea sesizării, respectiv demararea procedurilor de cercetare.
