Transformări spectaculoase în Grădina Botanică din Iași

Transformări spectaculoase în Grădina Botanică din Iași: încă din lunile februarie-martie 2021 au fost prezentate diverse soiuri de plante exotice, colecții cu azalee, camelii, orhidee, crotoni, cactuși, bonsai, plante carnivore, pereți vegetali verticali și o grădină uscată japoneză. Potrivit bzi.ro, în această primăvară, până la jumătatea lunii mai, se pot remarca eșalonat, în secțiile exterioare, crocuși, zambile, dediței, magnolii, liliac, dar și 24 specii, respectiv 271 soiuri de lalele, reunite în 11 grupe horticole, precum și 5 specii și 98 de soiuri de narcise, reunite în 13 diviziuni horticole.

Noi transformări în Grădina Botanică „Anastasie Fătu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Din lunile februarie-martie 2021 au fost prezentate diverse soiuri de plante exotice, colecții cu azalee, camelii, orhidee, crotoni, cactuși, bonsai, plante carnivore, pereți vegetali verticali și o grădină uscată japoneză. În această primăvară, până la jumătatea lunii mai, se pot remarca eșalonat, în secțiile exterioare, crocuși, zambile, dediței, magnolii, liliac, dar și 24 de specii, respectiv 271 de soiuri de lalele, reunite în 11 grupe horticole. Între care și unicul soi creat în Olanda, denumit în cinstea „Doamnei Maria Brâncoveanu”. Vorbim și de 5 specii și 98 de soiuri de narcise, reunite în 13 diviziuni horticole.

Grădina Botanică din Iași aniversează anul acesta 165 de ani de transformări istorice

Grădina Botanică din Iași, înființată la 10 august 1856, poartă numele fondatorului său, medicul și naturalistul Anastasie Fătu. În acest an, va aniversa 165 de ani de transformări istorice pe diferite amplasamente din municipiul Iași, fiind prima grădină botanică universitară românească.

„În același timp, este cea mai mare din țară, unică prin numărul mare de specii vegetale și prin măsurile speciale de conservare aplicate. Încă de la înființare, tinerii studioși aveau posibilitatea să învețe și să descopere aspecte inedite referitoare la specii de plante indigene și exotice, metode de cultură și importanța acestora”, precizează prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Gradinii Botanice din Iași.

Nu se cunoaște un plan referitor la organizarea inițială a „grădinii lui Fătu”, însă au fost păstrate aprecierile unor personalități ale timpului: Gheorghe Asachi în „Gazeta de Moldavia” (1856), Ion Ionescu de la Brad în Catalogul oficial al Expoziției Florale Naționale de la Frumoasa (Iași, 1865), Dimitrie Brândză prezenta speciile de plante la cursurile de botanică susținute pentru studenți (1870-1873). Și Nicolae Leon, rectorul Universității din Iași, în volumul intitulat „Amintiri” (1922), menționa aspecte referitoare la rolul grădinii în educație și importanța colecțiilor de plante pentru cursurile de botanică.

În anul 1870, în „Revista Științifică”, editată la București, Anastasie Fătu a indicat scopul acestei grădini

În anul 1870, în „Revista Științifică”, editată la București, Anastasie Fătu a indicat scopul acestei grădini, iar în anul 1871, în lucrarea „Enumerațiunea specieoloru de plante cultivate în Grădina botanică din Iassy până în anul 1870”, sunt menționate 2.500 specii de plante, care erau cultivate în aer liber sau în sere. În această lucrare există mențiuni referitoare la semințe aduse de la Viena de către farmacistul Th. Steiner sau la colecțiile donate de profesorul Dimitrie Brândză și de către economistul Petre S. Aurelian, directorul Școlii de Agricultură și Silvicultură de la Herăstrău.

În anul 1921, profesorul Alexandru Popovici începe plantările pe terenul din jurul noii clădiri a Palatului Universității, organizată pe o suprafață de aproximativ un hectar, care a servit peste 40 de ani învățământului din domeniul științelor naturii. Activitatea de organizare a acestei grădini, de diversificare a colecțiilor de plante și a activităților cu studenții a fost continuată de profesorii: Constantin Papp (1937-1958), Constantin Burduja (1958-1962) și Constantin Dobrescu (1962-1963).

În 1960, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Universității, s-a hotărât organizarea unei grădini botanice care să corespundă cerințelor

În 1960, cu ocazia sărbătoririi Centenarului Universității din Iași, s-a hotărât organizarea unei grădini botanice care să corespundă cerințelor activităților didactice și de cercetare în domeniul botanicii și conservării naturii. „Un rol remarcabil în inițierea și definitivarea acestui proiect l-au avut personalități ale Universității – profesorii Elena și Pierre Jeanrenaud, Neculai Macarovici, Constantin Burduja, Constantin Papp și Constantin Dobrescu, dar și Mihai Ravarut de la Institutul Agronomic.

În urma analizării câtorva variante de amplasare, profesorii Alexandru Buia (Universitatea din Craiova), Ion T. Tarnavschi (Universitatea din București), Nicolae Sălăgeanu (Universitatea din Cluj), Ștefan Csürös (Universitatea din Cluj) și Constantin Burduja (Universitatea din Iași) avizează științific Proiectul nr. 252/1963 privind organizarea grădinii botanice pe versantul vestic al Podgoriei Copou, pe o suprafață de 60 de hectare, cu posibilitatea de extindere până la 150 de hectare. Prin acest proiect urma să fie înființată o grădină botanică universitară reprezentativă pe plan național și internațional, cu scop didactic și de cercetare în domenii ale biologiei vegetale și horticulturii.

Colecțiile Grădinii Botanice reunesc 11.000 de taxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice

Pentru organizarea noului amplasament, la conducerea Grădinii Botanice este invitat, în anul 1963, profesorul Emilian Țopa, care avea o experiență remarcabilă dobândită în instituții similare din Cernăuți și Cluj. Amenajarea pe Dealul Copou a fost continuată și este dezvoltată prin proiectele inițiate de conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu personalități din domeniul biologiei vegetale: academicianul Constantin Toma (1970-1973), respectiv profesorii Mandache Leocov (1973-1990) și Mihai Mititiuc (1990-2007).

„Pe actualul amplasament, în prezent ocupă o suprafață de 88 de hectare, fiind organizată în 10 secții: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Floră și Vegetația României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală și Rosarium. Tematicile științifice ale secțiilor au fost elaborate și diversificate periodic de biologi și ingineri. În prezent, colecțiile Grădinii Botanice reunesc 11.000 de taxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice, fiind cultivați în condiții protejate în sere și în secțiile exterioare”, arată prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Gradinii Botanice din Iași.