Sporuri de 31 milioane lei la Casa de Pensii în 2020. Crescute de șase ori de Dragnea și Olguța

0
83

Sporurile pentru condiții vătămătoare au explodat în  anii 2018 și 2019, după aplicarea Legii salarizării unitare gândite de PSD. Lipsa unor controale reale a permis unui număr de câteva mii de instituții de stat să obțină pentru angajații săi sporuri de până la mii de lei lunar, consemnează Newsweek România.

Dincolo de cadrul legislativ nou creat, lipsa unor controale reale a permis unui număr de câteva mii de instituiții de stat să obțină pentru angajații săi sporuri cuprinse între câteva sute și câteva mii de lei pe lună.

Sporuri de 31 de milioane lei la Casa de Pensii într-un an

În 2017 s-au acordat sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă în valoare de 5,58 milioane de lei. Acestea au crescut cu 20% un an mai târziu, în 2018, la nivelul de 6,95 milioane lei.

Sporurile au explodat, în anul 2019, când cuatumul a sărit la suma de 30,7 milioane de lei, nivel care s-a menținut și în 2020.

În total, în 4 ani la Casa Națională de Pensii s-au acordat sporuri totale de 71,4 milioane de lei.

La Casa de Pernsii s-a acordat și spor de confidențialitate la un nivel relativ constant în fiecare an. În 4 ani vorbim de 689 mii de lei.

Situație generalizată la Ministerul Muncii

Creșterea sporurilor în perioada 2018-2019 a cuprins întreg Ministerul Muncii, potrivit datelor obținute de Newsweek România.

Între 2017 și 2020 s-au acordat, în cadrul instituțiilor subordonate Ministerului Muncii și în aparatul de lucru, sporuri pentru condiții vătămătoare și confidențialitate, în valoare de 174.573.553 lei. Dintre acestea peste 6,6 milioane s-au acordat în 2017, 8,7 milioane în anul 2018, 79 de milioane în anul 2019 și 80 de milioane în 2020. Creșterea față de 2017 a fost de 12 ori.

Pentru ce se dă sporul de muncă

Potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 a salarizării unitare, sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază pot beneficia toate categoriile de personal bugetar salarizat potrivit Anexelor I-VIII la lege, corespunzătoare celor 7 familii ocupaţionale  de funcţii bugetare (Învăţământ, Sănătate şi asistenţă socială, Cultură, Diplomaţie, Justiţie și Curtea Constituțională, Apărare, ordine publică și securitate națională, Administraţie), precum și personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Funcțiile de demnitate publică (numite sau alese) prevăzute în Anexa nr. IX la Legea-cadru nu beneficiază de niciun spor, ci doar de indemnizația lunară prevăzută de lege, a explicat Ministerul Muncii pentru Newsweek România.

Cine a făcut buletinele de analiză


Buletinul de expertiză  pe baza căruia a fost acordat sporul de condiții vătămătoare a fost eliberat de către Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, iar Raportul de măsurători a fost eliberat  de către Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. – Sucursala Direcției Radiocomunicații București, conform prevederilor art. 3, alin. 3, lit. a) din H.G. nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Administraţie” din administraţia publică centrală.
Se lucrează la o nouă lege a salarizării.

Premierul Florin Cîțu a anunțat că valoarea totală a sporurilor este de 27 milioane lei.

MInistrul muncii, Raluca Turcan a menţionat şi o serie de condiţii privind sporurile, subliniind că acestea nu trebuie să depăşească 20% din nivelul salariului de bază, dar şi că unele dintre acestea trebuie să fie acordate în sumă fixă:

“Dacă sunt sporuri care sunt necesar a fi acordate, acestea să nu depăşească mai mult de 20% din nivelul salariului de bază, să fie introduse în grila de salarizare activităţi care în momentul de faţă nu sunt incluse pe grila de salarizare şi sistemul sporurilor să fie revizuit radical, în sensul în care unele sporuri să fie acordate în sumă fixă, pentru că presupun expunerea la condiţii de muncă identice sau altele să fie eliminate şi în domeniile respective să se prefere o reaşezare pe grila de salarizare a salariilor în plată. Cu alte cuvinte, dorim ca sporurile să fie generate fie de o anumită categorie de activitate desfăşurată, fie pentru motivarea salariaţilor, astfel încât ele să servească scopul ca instituţiile să fie cât mai aproape de cetăţean, să fie eficiente şi să răspundă unor indicatori de performanţă”.