Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României în următoarele 30 de zile pe fondul eforturilor de combatere a răspândirii pandemiei de coronavirus, o măsură fără precedent în ultimii 21 de ani. Decretul privind starea de urgență trebuie contrasemnat de prim-ministru și încuviințat Parlamentului în termen de cinci zile de la semnarea acestuia. În condițiile în care Parlamentul și-a suspendat activitatea din cauza epidemiei de coronavirus, parlamentarii ar urma să voteze online.
“Începând de astăzi se instituie starea de urgenţă pe întreg teritoriul României pentru o pentru o perioadă de 30 de zile”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.
Declarațiile președintelui, conform Administrația Prezidențiale:
”Dragi români,
Ne aflăm într-o situație cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă. Vom trece cu bine prin această grea încercare dacă luăm imediat cele mai drastice măsuri și înțelegem cu toții că severitatea lor este pe măsura gravității perioadei pe care o traversăm.
Începând de astăzi se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile.
Pandemia cauzată de răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus nu poate fi stopată decât prin măsuri excepționale, care au dovedit că au efecte pozitive în țările grav afectate de evoluția virusului. Aceste măsuri vizează sănătatea publică, domenii sociale și economice, dar vizează, deopotrivă, și îngrădirea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale.
Oricât de greu ar fi să ne adaptăm acestor limitări, aceasta este singura cale prin care salvăm viețile celor dragi nouă, viețile celor de lângă noi!
Este extrem de important ca oamenii să fie corect informați și de aceea vreau să spun românilor ce înseamnă instituirea stării de urgență pe teritoriul țării noastre potrivit decretului pe care l-am semnat astăzi, ce efecte va produce asupra vieții fiecăruia dintre noi și în ce măsură ni se schimbă viața în următoarea perioadă.
Astfel, școlile vor fi închise, pentru protejarea copiilor, elevilor și studenților, activitatea din învățământul preuniversitar și universitar se suspendă pe perioada stării de urgență. Salut efortul cadrelor didactice, dar și al tuturor celor care au propus și oferă soluții de pregătire academică alternativă, fie online, fie prin intermediul televiziunii, pentru ca elevii să traverseze această perioadă dificilă cu cât mai puține lacune. Tehnologia ne oferă astăzi un avantaj considerabil în acest sens.
Foarte important este să limităm povara financiară asupra cetățenilor în aceste momente grele. Astfel, pe perioada stării de urgență, dacă va fi nevoie, se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică, cum ar fi energia electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanți, în limita prețului mediu din ultimele trei luni dinaintea declarării stării de urgență.
Vreau să fie foarte clar următorul lucru: serviciile medicale pentru tratarea cazurilor de infectare cu noul coronavirus și a complicațiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României și se suportă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate!
Pentru persoanele izolate la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, se vor stabili măsuri de sprijinire, care vor fi puse în aplicare de autoritățile administrației publice locale.
Angajatorii și angajații afectați de efectele crizei COVID-19 vor fi sprijiniți prin derogări de la prevederile legale în vigoare.
Angajații și familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau chiar oprită total sau parțial pe perioada stării de urgență prin decizii ale autorităților publice, vor beneficia de protecție socială. Pe perioada stării de urgență, prevederile legii privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților sistemului național de apărare, angajaților de penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite după caz.
Aceste categorii de personal au însă dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut de Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.
Tot în sprijinul angajaților și angajatorilor se introduce posibilitatea ca, în instituțiile și autoritățile statului și în societățile cu capital privat, acolo unde se poate, să se lucreze la domiciliu sau în regim de telemuncă.
De asemenea, oamenii trebuie să știe că nu mai este necesară deplasarea la sediul instituțiilor pentru depuneri de cereri pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale, acestea pot fi depuse pe cale electronică.
Un capitol extrem de important al decretului privind instituirea stării de urgență se referă la măsurile în domeniul sanitar. Am dispus, astfel, ca în structurile Ministerului Afacerilor Interne, în unitățile sanitare și în serviciile de asistență socială să se poată angaja fără concurs personalul necesar pentru a suplimenta nevoile medicale apărute.
De asemenea, am dispus asigurarea sumelor necesare în bugetul Ministerului Sănătății pentru achiziționarea de materiale, echipamente și medicamente în perioada pandemiei prin procedura de achiziție directă.
Am simplificat, de asemenea, proceduri de decontare și alocare a banilor, astfel încât în domeniul sanitar să se poată realiza rapid toate operațiunile necesare.
În domeniul economic, Guvernul poate adopta măsuri de susținere a operatorilor economici din domeniile afectate de COVID-19 și va anunța în curând pachetul de soluții pregătit.
În această perioadă de criză, producția și întreaga economie trebuie să fie pregătite să susțină combaterea răspândirii infecției cu noul coronavirus.
Totodată, se va asigura continuitatea tuturor serviciilor de utilitate publică, precum și funcționarea optimă a sistemului energetic național.
Am decis și suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu câteva excepții, sigur.
Instituirea stării de urgență produce efecte și în domeniul justiției. În această perioadă, activitatea de judecată va continua doar în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel, iar Consiliul Superior al Magistraturii va da îndrumările necesare asigurării unor practici unitare.
Pentru judecarea proceselor, instanțele pot da termene scurte, de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi, și vor dispune măsurile necesare pentru desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință.
Toate măsurile detaliate, pe fiecare domeniu de specialitate în parte, se regăsesc în decretul pe care l-am emis astăzi și care va intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial. Autoritățile responsabile vor lua act de aceste prevederi și le vor pune imediat în practică.
Vreau să transmit un mesaj special medicilor și personalului medical care, încă de la primul caz înregistrat în România, au demonstrat profesionalism și o extraordinară dedicare.
Vă mulțumesc tuturor pentru eforturile făcute și cu toții suntem recunoscători pentru munca pe care o depuneți în mod neobosit!
Vă asigur că prin acest decret am luat toate măsurile pentru a se putea face cu maximă celeritate toate achizițiile de echipamente medicale pentru protejarea personalului sanitar, astfel încât sănătatea dumneavoastră să nu fie pusă în pericol.
Sunt hotărât ca împreună cu Guvernul Orban să luăm cele mai drastice măsuri pentru a proteja viața și sănătatea cetățenilor români. Dar oricâte măsuri ar lua autoritățile, ele pierd enorm din eficiență dacă nu sunt urmate întru totul de oameni.
Dragi români, ascultați mesajele oficialilor, respectați cu strictețe regulile, păstrați igiena mâinilor, evitați aglomerările, limitați cât se poate de mult orice deplasare! Aveți mai mult decât oricând grijă de cei apropiați, în special de cei vârstnici și vulnerabili.
Oricât de greu ar părea, păstrați distanța socială. Măsurile care au funcționat până acum în zonele unde transmiterea infecției a fost ținută sub control sau măcar încetinită au fost cele severe, de distanțare socială.
Combaterea transmiterii infecțiilor cu noul coronavirus presupune un efort susținut, adaptabilitate și acțiune rapidă. Instituirea stării de urgență permite autorităților responsabile să adopte gradual, adică pe rând, sau imediat, dacă se impune, măsuri precum închiderea punctelor de trecere a frontierei de stat, închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi și alte locuri publice.
De asemenea, poate, atenție, poate fi interzisă gradual, adică atunci când se impune, circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială sau aeriană pe diferite rute și a metroului.
Totodată, ca măsură de primă urgență cu aplicabilitate graduală, repet graduală însemnând atunci și numai atunci când este absolut necesar, este și identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate în tratarea COVID-19.
Acestea sunt măsuri extreme, care vor avea un impact direct asupra vieții noastre cotidiene, asupra activității economice.
Vreau să subliniez că ele vor avea un caracter temporar, însă sunt necesare acum, pentru a preveni un rău mult mai mare în viitor.
Tot ceea ce facem în această grea perioadă se subsumează obiectivului primordial – acela de a proteja viața oamenilor prin limitarea cât se poate de mult a transmiterii infecției.
Eu voi rămâne foarte implicat în continuare și voi verifica personal cum se implementează toate aceste măsuri luate în urma emiterii decretului pentru instaurarea stării de urgență pe teritoriul României.
Voi verifica personal la fiecare minister și autoritate în parte cum se aplică aceste măsuri.
Dragii mei,
Națiunea noastră trece prin momente dificile.
Dar suntem români, un popor pe care istoria l-a supus unor cumplite încercări și în trecut, iar împreună am reușit să le depășim pe toate cu bine.
Astăzi, în lupta de a limita efectele nocive ale epidemiei provocate de coronavirus nu suntem singuri. O criză globală necesită soluții globale, nu doar locale.
Efortul internațional este unul uriaș, ne coordonăm cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și împreună suntem încrezători că vom depăși cu bine această grea încercare.
Dragi români, vă doresc multă sănătate! Mulțumesc!”
Decretul privind starea de urgență va produce efecte de îndată ce va fi publicat în Monitorul Oficial.
Criza de infecție cu coronavirus a fost declarată pandemie la nivel global, cu peste 167.000 de cazuri și peste 6.000 de decese. În România există 159 de cazuri depistate pozitiv. Decretarea stării de urgență în România semnată de președintele Klaus Iohannis survine după ce măsuri similare au fost luate de mai multe țări din regiune, între care Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, dar și state mai afectate de pandemia de coronavirus, precum Spania și Portugalia. Italia, țara europeană cea mai afectată de pandemia de coronavirus și a doua din lume după China, este în carantină totală de la începutul săptămânii trecute.
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștința populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare.
Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență.
În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate.
Autoritățile, despre starea de urgență: Vor fi luate doar măsurile necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus
În context, Grupul de Comunicare Strategică a făcut apel la responsabilitate şi a precizat că nu toate măsurile vehiculate în spaţiul public în contextul instaurării stării de urgenţă vor fi luate în mod obligatoriu, ci doar cele necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus.
“Având în vedere enunţarea în spaţiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgenţă, fără a se menţiona faptul că nu toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menţionăm faptul că vor fi avute în vedere doar acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate şi în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal şi a măsurilor care pot avea legătură cu motivul pentru care a fost anunţată decizia referitoare la starea de urgenţă”, se arată în informarea GCS.
Ce înseamnă starea de urgență?
Potrivit Constituţiei României, Articolul 93, intitulat Măsuri excepţionale, preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea. Legislaţia care cuprinde măsurile excepţionale, în cazul stării de urgenţă, este Ordonanța de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.
Potrivit legilor şi Constituţiei, în România pot fi dispuse, la nivel naţional şi local, măsuri cu caracter excepţional corespunzătoare unor situaţii excepţionale: starea de alertă, situaţia de urgenţă, starea de urgenţă şi starea de asediu.
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local şi judeţean, pentru a avertiza populaţia cu privire la o stare de urgenţă şi pentru a înlătura producerea unei situaţii de urgenţă.
Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.
Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale în două situaţii diferite: dacă există unele pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională sau în cazul unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Pe durata stării de urgență, gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea nemijlocită a ministrului administrației și internelor și în coordonarea prim-ministrului.
Pe timpul stării de urgență, autorităţile militare şi civile au dreptul, potrivit legislației în vigoare:
– Să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
– Să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
– Să efectueze razii;
– Să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
– Să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
– Să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
– Să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
– Să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
– Să închidă frontiera de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa.
Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență trebuie să prevadă următoarele:
a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor constituționale și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență;
e) autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.
Potrivit Ordonanţei, starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Starea de urgență se instituie pe o perioadă de cel mult 30 de zile.
Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:
a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.
Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției. În plus, durata serviciului militar obligatoriu sau a concentrării poate fi prelungită până la încetarea stării de asediu sau a stării de urgență, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În raport cu evoluția situațiilor de pericol se poate trece de la starea de urgență la starea de asediu și de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituționale și ale prezentei ordonanțe de urgență.
La instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale, legate de aplicarea dispozițiilor art. 20 din prezenta ordonanță de urgență, trec în competența autorităților civile și militare, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență.
În exercitarea atribuțiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile militare emit ordonanțe militare care au putere de lege, cu respectarea dispozițiilor art. 4 din prezenta ordonanță de urgență.
Conducătorii autorităților publice centrale și locale, precum și cei ai altor persoane juridice sunt obligați să aplice în domeniul lor de activitate măsurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență și în actele normative conexe. Persoanele fizice sunt obligate să respecte măsurile cuprinse în prezenta ordonanță de urgență și dispozițiile prevăzute în actele normative specifice stării instituite.
Pe durata stării de urgență, se pot lua următoarele măsuri:
a) aplicarea de către autoritățile militare a măsurilor prevăzute în planurile aprobate conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență și ale decretului de instituire;
b) organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forțelor destinate apărării
c) închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și a pazei și supravegherii frontierei pe toată lungimea sa.
Pe durata stării de urgență, instituită în temeiul art. 3 lit. b), autoritățile și instituțiile publice, agenții economici și populația sunt obligați să aplice și să respecte prevederile legale speciale pe domeniu, precum și măsurile dispuse de autoritățile competente.
