Cel de-al 8-lea Raport privind coeziunea publicat de Comisia Europeană arată că politica de coeziune a contribuit la reducerea disparităților teritoriale și sociale dintre regiunile UE, iar datorită finanțării destinate politicii de coeziune, se preconizează că PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor mai puțin dezvoltate va crește cu până la 5 % până în 2023.
Mai multe regiuni cu venituri medii și mai puțin dezvoltate, în special din sudul UE, au înregistrat stagnare economică sau declin, sugerând faptul că sunt blocate într-o capcană a dezvoltării. Potrivit unui articol publicat de CaleaEuropeană.ro, multe dintre acestea au fost afectate de criza economică și financiară din 2008 și fac eforturi să se redreseze de atunci. Creșterea pe termen lung va necesita reforme ale sectorului public, o forță de muncă mai calificată și o capacitate mai mare de inovare.
Creșterea PIB/capita
Cinci din opt regiuni din România au înregistrat o creștere a Produsului intern brut (PIB) de peste 3%. În regiunea București-Ilfov PIB-ul a crescut cu 8,82%, în Nord-Vest cu 5,06%, în Centru cu 3,57%, iar în Vest Produsul intern brut a crescut cu 6,44%, în timp ce PIB-ul din regiunile Sud Muntenia (1,42%), Sud-Vest Oltenia (1,34%) și Nord-Est (0,88%) a înregistrat valori mai mici. Cu toate acestea, potrivit raportului, România riscă să fie prinsă într-o „capcană a dezvoltării”.
Rata de ocupare a forței de muncă
Ocuparea forței de muncă a crescut, însă disparitățile regionale sunt mai semnificative decât înainte de 2008. Criza economică din 2008 a dus la o creștere semnificativă a disparităților regionale, atât în ceea ce privește rata ocupării forței de muncă, cât și rata șomajului. La nivelul UE, rata de ocupare a forței de muncă s-a redresat complet după criză, atingând în 2019 cea mai ridicată valoare a sa, și anume 73 % pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. După 2008, disparitățile regionale s-au diminuat, dar au rămas mai mari decât înainte de criza economică. Ratele de ocupare a forței de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate rămân cu mult sub cele din regiunile mai dezvoltate.
În 2020, rata de ocupare a forței de muncă din România pentru categoria de vârstă 20-64 a înregistrat o creștere semnificativă. Astfel, în regiunile Sud-Muntenia (69,4%), Sud-Vest Oltenia (69,4%), Nord-Vest (71,8%) și București- Ilfov (76,1%) rata ocupării forței de muncă a fost de aproximativ 70%, în timp ce în Vest, Centru și Sud-Est, rata ocupării forței de muncă a fost de 65%. Cea mai mare rată (79%) s-a înregistrat în Nord-Estul României.
La nivel european, reducerea disparităților regionale în materie de ocupare a forței de muncă necesită o creștere mai importantă a ocupării forței de muncă și o reducere a disparității de gen. În regiunile mai puțin dezvoltate, disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă este aproape dublă față de cea din regiunile mai dezvoltate (17 puncte procentuale comparativ cu 9 puncte procentuale).
Speranța de viață
În ceea ce privește speranța de viață, aceasta a crescut mai rapid în regiunile mai puțin dezvoltate în ultimul deceniu față de alte regiuni. Însă, comparativ cu media UE din multe regiuni estice, speranța de viață este în continuare scăzută . În 2020, pandemia a redus speranța de viață în aproape toate statele membre, dar este probabil ca această situație să fie temporară. Pandemia a evidențiat și diferențele regionale în ceea ce privește capacitatea sectorului medical.
În România, în anul 2019, speranța de viață a înregistrat un procent de considerabil în toate regiunile țării. În regiunile Sud-Muntenia, București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru speranța de viață a ajuns la peste 75%, în timp ce în Nord-Est și Sud-Est, speranța de viață a înregistrat un procent de aproximativ 74,5%.
Citește mai mult pe CaleaEuropeană.ro.
