Plămânul, organul cheie în infecția cu SARS COV-2. Traseul virusului la nivel pulmonar, explicat de medicul pneumolog Alina Stanca

0
988

SARS COV-2 poate avea un impact puternic asupra organismului celui infectat. Dr. Alina Stanca, medic primar pneumolog la MedLife, explică modalitățile prin care virusul afectează plămânii bolnavului.

SARS COV-2 face parte din familia Coronaviridae și este similar cu virusurile care determină SARS (identificat în China, în 2003) și MERS (identificat în Arabia Saudită, în 2012).

Medicul Alina Stanca menționează faptul că SARS COV-2 este un ARN virus, din structura căruia fac parte patru proteine principale (S, E, M și N), cât și câteva proteine accesorii. Boala provocată de virus a fost denumită COVID 19 și este o boală infecțioasă, unde infecția se poate transmite de la animale și interuman. În ceea ce privește contaminarea, există mai multe căi prin care se poate produce:

  • particule generate prin tuse, strănut, vorbit,
  • contact direct cu o persoană infectată,
  • contact indirect, prin atingerea suprafețelor contaminate,
  • transmitere aeriană, prin aerosoli (virusul rămâne viabil în aer aproximativ 3 ore),
  • calea conjunctivală, care nu a fost dovedită, deși virusul a fost detectat în lacrimi.

Potrivit datelor actualizate la nivel mondial, din persoanele infectate, 20% prezintă cazuri severe, în timp de 70% prezintă cazuri ușoare, moderate.

Boala ușoară și moderată (60-80% dintre pacienți) se manifestă:

  • fără afectare pulmonară,
  • afectare pulmonară mai mică de 50%, fără semne de severitate,
  • chiar și la pacienții asimptomatici pot exista leziuni de pneumonie COVID.

Boala severă (15-25% dintre pacienți) se manifestă:

  • cu dispnee,
  • frecvența respiratorie crește peste 30 de respirații pe minut,
  • saturația de oxigen scade sub 93%,
  • raportul PaO2/FiO2 este sub 300,
  • afectarea pulmonară este peste 50%.

Boala critică (5-15% dintre pacienți) se manifestă:

  • insuficiență respiratorie,
  • șoc septic,
  • tulburări de coagulare,
  • MSOF (insuficiență multiplă de organ).

Plămânul, organul cheie în infecția cu SARS COV-2

„Există trei faze ale bolii. Prima este faza răspunsului viral, unde, după ce virusul pătrunde în tractul respirator, se multiplică. Urmează o perioadă de incubație de 5-7, până la maximum 14 zile, după care apar simptomele specifice, întâlnite în orice infecție respiratorie.

În faza a doua, intervin mecanismele de apărare din partea gazdei. Dacă acestea sunt depășite, virusul pătrunde în organism, în circulația sistemică, și afectează mai multe organe, printre care și plămânii, cu apariția pneumoniei COVID.

Faza a treia este faza de hiper-inflamație, așa numita furtună citokinică, în care evoluția este spre sindromul de detresă respiratorie, insuficiență respiratorie, insuficiență cardiacă și șoc”, precizează medicul Alina Stanca.

Traseul la nivel pulmonar

În cazul noului coronavirus, principalul mod de transmitere este prin picăturile de salivă, iar infecția tractului respirator inferior este una dintre cele mai comune manifestări ale bolii. Mai mult, pneumologul spune că fiziopatologia pulmonară este responsabilă pentru majoritatea deceselor.

„Ajuns la nivel alveolar, virusul infectează pneumocitele de tip II, moment în care începe replicarea și eliberarea virală, determinând un proces de piroptoză asupra celulei gazdă, adică o moarte celulară programată proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale învecinate, de celulele endoteliale și de macrofagele alveolare. Acestea declanșează răspunsul inflamator, prin generarea de chemokine și citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor și celulelor T”, spune Alina Stanca.

În cazul unui răspuns imun adecvat, procesul inflamator atrage celulele de tip T. Celulele de tip T – CD4 mediază răspunsul imun eficient, celulele T – CD8 recunosc și elimină celulele infectate, apar anticorpii neutralizanți care leagă și inactivează virusul, macrofagele alveolare care înlătură virusul neutralizat și recunosc și fagogitează celulele moarte. Practic, așa cum explică pneumologul, toate aceste procese duc la eliminarea virusului cu leziuni pulmonare minime și vindecare.

În cazul unui răspuns imun disfuncțional, se acumulează în continuare celule imune, care produc în mod exagerat citokine, care conduc la răspunsul inflamator excesiv, așa numita furtună citokinică. La nivel pulmonar, acest proces inflamator are ca rezultat îngroșarea interstițiului alveolar cu acumularea de fibrină și formarea de membrane hialine, cu creșterea permeabilității capilare și activarea coagulării. Toate acestea duc la apariția edemului pulmonar, cu distrucția alveolară masivă, apariția de fibroză, cu generarea de microtrombi, perturbarea schimbului gazos prin membrana alveolo-capilară, insuficiența respiratorie și sindromul de detresă respiratorie acută.

Care sunt pacienții cu risc crescut de evoluție severă a infecției cu SARS COV-2

Bărbații, vârstnicii și persoanele care asociază comorbidități sunt pacienții care pot dezvolta o formă severă de COVID 19, în cazul infectării cu noul coronavirus. Bolile cardiovasculare joacă un rol important în acest caz (13,2%), urmate de diabet, hipertensiune arterială, bolile respiratorii cronice, cancerul, cât și obezitatea.

Fibroza pulmonară

„Cea mai de temut complicație din punct de vedere pulmonar este fibroza. Ea apare, în general, în cazurile critice, atunci când vorbim despre sindromul de detresă respiratorie acută, și este consecința unui proces fibroproliferativ primar. S-a observat că, chiar și după eradicarea virusului și vindecarea bolii, boala pulmonară interstițială poate progresa cu evoluție spre fibroză. Pe de altă parte, chiar și grade mici de fibroză reziduală pot crește mortalitatea și morbiditatea la pacienții vârstnici, cu afecțiuni pulmonare preexistente”, spune specialista.

Mecanismele prin care infecția cu SARS COV-2 produce leziuni pulmonare sunt parțial cunoscute, dar sunt incriminați mai mulți factori:

  • furtuna citokinică,
  • toxicitatea pulmonară indusă de medicamente,
  • presiunile respiratorii înalte și injuria pulmonară acută indusă de hiperoxia asociată ventilației mecanice.

Așa cum precizează și Alina Stanca, la acest moment, consecințele pe termen lung ale COVID-19 sunt doar speculative, fiind nevoie de studii prospective.

Tratament COVID-19

La acest moment, nu există un vaccin sau o terapie antivirală specifică pentru infecția cu noul coronavirus. Elementul cheie este suportul respirator cu menținerea saturației de oxigen peste 92%. Doctor Alina Stanca menționează cum de-a lungul lunilor de pandemie au existat mai multe protocoale terapeutice din care fac parte antivirale, Remdesivir-ul fiind singurul aprobat de FDA.

„Se recomandă, din păcate, de rutină, antibioticoterapie cu spectru larg, deși singura indicație ar fi doar atunci când sunt semne de suprainfecție bacteriană. Există studii care au arătat că antibioticele nu sunt eficiente în terapia COVID. În ceea ce privește corticosteroizii sistemici, există studii care ne arată că în cazurile severe, cele care necesită suport respirator, ar scădea mortalitatea”, spune pneumologul.

Mai mult, în cazul tratamentului COVID se mai administrează și medicație anticoagulantă, iar dacă vorbim despre ventilația mecanică în poziție pronă, această este benefică, deoarece asigură o ventilare omogenă a plămânilor. Oxigenarea prin membrană extracorporală se folosește în cazuri de hipoxemie persistentă în cazul pacienților ventilați mecanic la parametri optimi, iar plasma recoltată de la un pacient convalescent se administrează tot în cazurile severe.

Concluzii

Medicul primar pneumolog Alina Stanca trage o serie de concluzii prin care spune că pandemia de COVID 19 este cea mai gravă criză medicală determinată de o infecție, după pandemia de gripă spaniolă din 1918. Boala COVID-19 este nouă, cu evoluție clinică incomplet previzibilă, unde există multe necunoscute:

  • factorii de risc pentru evoluție spre boală severă sunt incerți, deși vârsta înaintată și comorbiditățile sunt factori importanți,
  • riscul de mortalitate este incert și variază de la țară la țară,
  • nu există un tratament specific, iar raportul risc-beneficiu în cazul tratamentelor utilizate nu este clar,
  • sunt necesare studii prospective pentru a lămuri toate aceste necunoscute.

——-

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine și a fost publicat inițial de Digi24.ro.