Numărul românilor cu întârzieri la plata ratelor bancare a urcat în luna martie cu peste 12.200, comparativ cu februarie, conform cifrelor publicate de Banca Naţională a României. Astfel, 684.782 români aveau 953.000 de restanţe în valoare totală de circa 7,44 miliarde lei. O privire asupra categoriei de întârziere arată că valoarea restanţelor mai mari de 90 de zile a urcat cu 0,3% (în martie, față de februarie), valoarea cumulată a acestui tip de restanțe fiind de 4,23 miliarde lei. Restanțele la rambursare a împrumuturilor cu întâziere între 61-90 de zile sunt de 51,1 milioane lei, iar cele cu întârziere de 31-60 de zile sunt învaloare de 43,6 milioane lei. De remarcat este că au fost scoase în afara bilanţurilor băncilor şi IFN-urilor credite restante în valoare de peste 1,48 miliarde, iar 1,63 miliarde lei se aflau în faza de colectare.
Din punct de vedere al monede iîn care sunt cele mai multe restanţe ale românilor, leul se află pe primul loc, cu peste 3,18 miliarde lei, în urcare cu 1,9%. Cele în euro au coborât cu 0,33%, la 2,91 miliarde lei. Restul restanţelor sunt în dolari, care reprezintă doar 24,9 milioane lei şi în alte valute, unde intră şi cele în franci elveţieni, de 1,31 miliarde lei.
Totalul restanţelor firmelor şi populaţiei a urcat, în martie, comparativ cu nivelul din februarie, cu 3,7%, la 9,558 miliarde lei.
Cele mai recente date ale Băncii Naţionale aratăcă rata creditelor neperformante a înregistrat în februarie prima creştere din ultimii circa doi ani. Astfel, dacă în ianuarie aceasta era de 6,22%, în februarie a urcat uşor la 6,24%.
Din 25 mai, restanţierii pot cere ştergerea datelor din baza informatică a instituţiei, dacă au un motiv întemeiat.
Noua măsură vine odată cu implementarea Regulamentului general privind protecţia datelor cu caracter personal, la nivel european. Ştergerea informaţiilor se va face printr-o aplicaţie electronică ce va permite accesul la datele personale, potrivit Digi24.
Până acum, aceste informaţii erau păstrate timp de 4 ani la Biroul de Credit, timp în care persoana nu mai putea lua un alt împrumut. Băncile nu erau însă categorice şi acceptau să crediteze chiar şi restanţieri, de la caz la caz, în anumite condiţii.
