Reorganizarea aparatului bugetar, amânată de mai multe ori și aplicată cu greutate, a înregistrat rezultate departe de obiectivele asumate de guvernanți. Potrivit datelor analizate de Euronews.ro, numărul bugetarilor din România a scăzut cu doar aproximativ 34.000 de persoane — adică o reducere de 2,65% din totalul de 1,3 milioane de angajați la stat —, de patru ori mai puțin față de ținta minimă de 10% stabilită inițial.
Educația a dus tot greul restrângerilor
Deși scopul declarat era eficientizarea administrației centrale și locale, principala victimă a valului de tăieri a fost sistemul de învățământ, care a suportat jumătate din totalul posturilor eliminate.
Afectat masiv de plecări, sectorul educațional se confruntă acum cu efecte severe. Politologul Andrei Țăranu avertizează că majoritatea celor plecați din sistemul de învățământ au ieșit la pensie, fără a fi înlocuiți, ceea ce riscă să transforme anul școlar și academic 2025-2026 într-o adevărată „catastrofă educațională”. Experții critică modul în care au fost aplicate restrângerile de cheltuieli și susțin că soluțiile trebuiau căutate în altă parte.
Administrația locală, protejată de tăieri
În contrast evident cu situația din școli, administrația publică locală a fost ferită de disponibilizări. Posturile din primării și consilii județene au fost cel mai bine protejate, clientela politică fiind practic ocolită de reformele bugetare destinate reducerii cheltuielilor statului.
