Guvernul României face exproprieri de ultimă oră pe șantierul Autostrăzii Moldovei A7, cu doar câteva luni înainte de data la care anumite sectoare ar fi trebuit să fie deja deschise circulației. Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică două proiecte de hotărâre de guvern care prevăd preluarea suplimentară a unei suprafețe de aproape 40.000 de metri pătrați de teren, aferentă loturilor 2 și 3 din sectorul Bacău – Pașcani.
Suprafețele vizate și valorile despăgubirilor
Noile măsuri de expropriere afectează direct zeci de localități din județele Neamț și Iași, acoperind terenuri private și publice necesare extinderii infrastructurii.
Pe Lotul 2, intervenția vizează o suprafață de 16.621 de metri pătrați și include 407 imobile proprietate privată aflate pe raza localităților Trifești, Horia, Dulcești, Cordun, Săbăoani și Gherăești din județul Neamț. Valoarea totală a despăgubirilor alocate pentru acest lot este de 123.000 de lei.
Pe Lotul 3, noile exproprieri însumează 22.075 de metri pătrați de teren privat, împărțiți în 211 imobile din Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu și Pașcani, din județul Iași, având despăgubiri estimate la 102.000 de lei. În plus, pentru acest lot este necesară și ocuparea a 240 de metri pătrați din proprietatea publică a statului, precum și a 677 de metri pătrați din proprietatea unităților administrativ-teritoriale.
Sumele totale acordate drept despăgubiri sunt modeste, însumând aproximativ 225.000 de lei pentru cele două loturi, fapt ce indică natura terenurilor, majoritatea fiind agricole și extravilane. Cu toate acestea, miza principală nu constă în valoarea financiară a expropriilor, ci în faptul că aceste probleme juridice nu au fost soluționate înaintea demarării lucrărilor de construcție.
Erorile de proiectare și blocajele din teren
Surse din cadrul CNAIR au explicat că solicitările de extindere a termenelor de execuție depuse de constructorul UMB au la bază tocmai aceste exproprieri suplimentare. Terenurile sunt absolut necesare pentru relocarea stâlpilor Transelectrica, pentru construirea rampelor unor pasaje peste drumuri județene și pentru amenajarea unor drumuri colectoare. Niciunul dintre aceste elemente esențiale nu a fost inclus în proiectul inițial realizat de Consitrans, documentație care a stat la baza licitației pentru execuția lucrărilor.
Situația de pe A7 reflectă un tipar deja consacrat pe multe dintre șantierele de autostradă din România. Proiectantul livrează un studiu de fezabilitate incomplet, iar constructorul descoperă direct pe teren că lipsesc terenuri expropriate, relocări de utilități sau soluții tehnice pentru lucrări neprevăzute. În final, termenul de finalizare este amânat din cauza unor deficiențe administrative care ar fi trebuit rezolvate înainte de semnarea contractului de execuție. Aceeași cauză de fond, respectiv sincronizarea defectuoasă dintre documentațiile teoretice și realitatea din teren, a afectat proiecte precum Centura Comarnic, modernizarea DN1 Cluj – Florești sau Centura București Sud.
Exproprierile suplimentare reprezintă un obstacol birocratic imposibil de depășit de către constructor în mod independent. Oricât de mare ar fi capacitatea de mobilizare a antreprenorului, acesta nu poate reloca rețelele electrice și nu poate construi rampele pasajelor fără ca terenul aferent să fie eliberat juridic și predat oficial.
Stadiul lucrărilor și noile estimări de finalizare
Sectorul de autostradă Bacău – Pașcani are o lungime totală de 77,39 de kilometri și este împărțit în trei loturi majore. Lotul 1 se desfășoară între Săucești și Trifești pe o distanță de 30,3 kilometri, Lotul 2 între Trifești și Gherăești pe 19 kilometri, iar Lotul 3 între Mircești și Pașcani pe o lungime de 28,09 kilometri. Pentru întregul tronson Adjud – Pașcani, constructorul UMB menține o mobilizare masivă, având pe teren aproximativ 4.700 de muncitori și peste 1.000 de utilaje.
Pe Lotul 3, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 52%, echipele lucrând intens la structuri, terasamente, asfaltare și montarea sistemelor inteligente de transport (ITS). Tot pe acest sector se construiește cel mai mare nod rutier din România, primul de tip turbion, amplasat la intersecția autostrăzilor A7 și A8, unde s-a început deja așternerea primelor straturi de asfalt. Cu toate acestea, Guvernul nu a consemnat nici până în prezent sumele necesare achitării despăgubirilor pentru noile suprafețe expropriate.
În privința termenelor, UMB a solicitat extinderi ale contractului până în vara anului viitor. Fostul secretar de stat Horațiu Cosma a estimat că lucrările pe Lotul 3 Mircești – Pașcani ar putea fi finalizate integral abia în anul 2027. În plus, oficialul a menționat că ministerul intenționează să aprobe o prelungire limitată a termenului, vizând prima parte a anului 2027.
În acest context, obiectivul anunțat de directorul CNAIR, Cristian Pistol, care își propunea ca până la finalul acestui an să se poată circula neîrerupt pe toți cei 397 de kilometri dintre București și Pașcani, devine imposibil de atins din cauza amânărilor generate de lipsa exproprierilor și de proiectarea inițială deficientă.
