Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, context în care a salutat publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria“, comunică Calea Europeană.
Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.
Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.
“Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept“, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.
Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.
În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).
“În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.
Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.
Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.
“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.
În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.
“În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.
La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.
“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.
Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.
În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.
“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.
