Președintele Klaus Iohannis, a avut marți, o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski, în cadrul căreia “a reafirmat susținerea puternică a României pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propriile opțiuni de politică externă și de securitate“, și-a arătat susținerea pentru finalizarea Declarației comune privind perspectiva europeană a Ucrainei și în care a solicitat Kievului să recunoască oficial inexistența “limbii moldovenești” ca parte a demersurilor de protecție a drepturilor minorității române.
Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale citat de CaleaEuropeană.ro, convorbirea a avut loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Ucraina, respectiv al evoluțiilor îngrijorătoare de securitate din imediata proximitate a Ucrainei, în regiunea Mării Negre.
Președintele Klaus Iohannis a acordat un spațiu amplu, în convorbirea telefonică, soluționării problemelor legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, îndeosebi privind protecția identității lingvistice a etnicilor români.
În acest sens, președintele României a reiterat așteptarea ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa “limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, Ucraina să recunoască oficial inexistența “limbii moldovenești”.
Salutând reluarea, în septembrie 2021, a rundelor de negociere la nivel de secretari ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea obținerii unor rezultate concrete, cât mai curând posibil, care să permită semnarea unui nou Protocol, precum și reluarea activității Comisiei în plenul său.
Președintele Volodâmâr Zelenski a menționat că înțelege preocupările părții române legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române și și-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluții.
Ultima discuție tete-a-tete la nivelul celor doi președinți pe acest subiect a avut loc în 2019, în marja participării lor Adunarea Generală a ONU de la New York. Atunci, Klaus Iohannis a subliniat că ”este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.”
De anul trecut, în Ucraina a intrat în vigoare noua lege a învățământului – adoptată în 2017 – care nu mai permite decât predarea în limba ucraineană, , în detrimentul sutelor de mii de copii vorbitori acasă de română, bulgară, maghiară sau poloneză.
Deja în Cernăuți și Herța, româna nu mai poate fi limbă regională. Administrația regională din Cernăuți le-a cerut celor din Herța, Hliboca și Noua Suliță să anuleze deciziile trecute prin care limba română obținuse statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de ucraineană, în unitățile administrative locale, subliniază Radio Europa Liberă.
