Președintele interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, propus de președinta Maia Sandu pentru portofoliul de prim-ministru, a declarat într-un interviu pentru G4Media că alegerile anticipate din Republica Moldova ar putea avea loc în luna iulie. În ceea ce privește rezolvarea crizei transnistrene, liderul PAS crede că o parte din arsenalul militar din această enclavă ar trebui evacuat și o altă parte ar putea rămâne pe loc.
Grosu mai subliniază că Republicii Moldova „i-ar fi de mare folos experiența României” din domeniul reformării justiției: „mai exact cum să facem curățenie în rândul judecătorilor și procurorilor”. Președintele PAS crede că acesta lucru este cel mai important și că ar trebui modificată legislația pentru ca averile nejustificate ale magistraților să poată fi confiscate.
Interviul integral cu Igor Grosu:
Sabina Fati: În programul pe care l-ați pregătit după ce ați fost nominalizat în funcția de premier, ce proiecte concrete aveați pe axa Chișinău-București?
Igor Grosu: În primul rând voiam să mă concentrez pe criza pandemică, fiindcă speranța noastră pentru aducerea vaccinului anti-Covid în R. Moldova e legată de România. Reluarea imediată a dialogului cu Bucureștiul și semnarea Acordului de finanțare cu România, pe care actualul guvern este reticent să-l ducă mai departe. Pe termen mediu și lung aveam, bineînțeles, proiectele de infrastructură și mai ales tot ceea ce ține de securitatea energetică. Interconectarea electrică trenează din cauza unor grupuri de interese oligarhice de la Chișinău.
Sabina Fati: Cine sunt persoanele care pot pune frână acestor proiecte?
Igor Grosu: Este vorba despre o nomenklatură din ministerul Economiei, care în mod tradițional procura energie electrică de la Cuciurgani (Transnistria), în perioada în care Vlad Plahotniuc era puternic, existau și companii interpuse, între furnizor și R. Moldova care, pur și simplu, sifonau o parte din banii pe care noi îi plăteam pentru energia electrică.
Sabina Fati: Ale cui sunt acum aceste companii intermediare?
Igor Grosu: Între timp, cred că au fost preluate de Igor Dodon.
Sabina Fati: Fostul președinte, Dodon, deține personal aceste firme?
Igor Grosu: Prin interpuși, evident. Liantul care lega partidele politice cu regimul separatist din Transnistria, sau alte grupuri, este interesul financiar: de a face bani pentru ei, pentru partidele lor politice.
Sabina Fati: Ce puteți face împotriva lor?
Igor Grosu: Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să diversificăm sursele de energie electrică, să cumpărăm direct, fără intermediari, fiindcă aici apare întreaga schemă: banii se duceau în firme offshore, apoi de acolo în conturile oligarhilor și politicienilor. Când ai o singură sursă, sigur că ești la mâna furnizorului.
Sabina Fati: Deci singura soluție este să aveți contracte separate și directe cu România sau Ucraina. Dar mai departe cum veți proceda cu Transnistria, cu Rusia, fiindcă veți avea nevoie să cumpărați și de acolo gaz și electricitate?
Igor Grosu: În acest caz, cei din Transnistria nu vor mai putea dicta prețul, totul se va putea negocia și se poate aduce energie mult mai ieftină în țară.
Sabina Fati: O altă posibilitate, poate, pentru ieșirea din blocajul cu societățile căpușă ar fi și măsurile anti-corupție. La ce v-ați gândit?
Igor Grosu: Vom apela și aici la ajutorul României. Înțeleg că și acolo așteptările sunt foarte mari dar, comparând, România oricum a avansat și ne-ar fi de mare folos experiența dobândită, mai exact cum să facem curățenie în rândul judecătorilor și procurorilor. Ne dăm seama că totul depinde de cât de repede vom putea avansa în acest domeniu, începând cu evaluarea externă, continuând cu modificarea legislației pentru a putea confisca averile care nu pot fi justificate.
Sabina Fati: Vă referiți, acum, în special la magistrați.
Igor Grosu: Da, pentru că toată viața au fost angajați la stat, cum se spune la noi, n-au avut afaceri sau alte surse de venit. Este important, de asemenea, să recuperăm miliardul furat. Mizăm, și în acest caz, pe ajutorul României pentru că o parte din acești bani au fost investiți inclusiv în România. Pe de altă parte vrem să beneficiem și noi de banii europeni, să fim parte din proiecte transfrontaliere. Spre exemplu filiera înfrățirilor între localitățile din R. Moldova și cele din România. Încercăm, și în acest fel, să ajutăm primăriile noastre, mai ales cele unde sunt primari din PAS, care n-au primit bani aproape deloc de la această guvernare PSRM-Plahotniuc-Șor.
Sabina Fati: Când v-ați prezentat în fața Legislativului din Chișinău pentru învestirea ca premier, nu ați avut cvorum. V-ați așteptat la această mișcare?
Igor Grosu: Nu, mă așteptam la o confruntare lungă, de trei-patru ore.
Sabina Fati: Am citit că aliații dvs. din Platforma Demnitate și Adevăr erau nervoși pe ceea ce s-a întâmplat, mai cu seamă că dvs. le-ați spus, pe ultima 100 de metri, că nu erați sigur că veți primi voturile propriului partid. Într-un fel era normal să nu primiți acele voturi, de vreme ce președinta Maia Sandu a declarat, încă de la preluarea mandatului, că vrea alegeri anticipate.
Igor Grosu: Am avut o discuție înainte de ziua învestirii la Consiliul Politic Național și au fost acolo opinii diferite, de la a vota noul guvern la a nu-l vota, grupul parlamentar urmând să-și ia decizia în dimineața votului. Deci i-am anunțat pe cei de la DA că la noi sunt oameni care vor vota și alții care se mai gândesc și că, înainte de votul propriu zis, vom mai avea o discuție. Eu aș fi votat oricum pentru mine. Până la urmă socialiștii și partidul Șor au decis să boicoteze, ceea ce a dus la consumarea celei de a doua tentative de învestire a unui guvern și a deschis calea spre anticipate. Unele voci spun că Igor Dodon nu avea încredere în cei 38 de parlamentari din partidul său.
Sabina Fati: Cât de mult ar putea întârzia anticipatele, după ce a fost impusă în R. Moldova starea de urgență?
Igor Grosu: Starea de urgență este mai mult o găselniță a lui Igor Dodon de a amâna anticipatele, de a păstra alegerile parlamentare pentru 2023.
Sabina Fati: Totuși, starea de urgență a fost adoptată pentru două luni
Igor Grosu: Așteptăm pentru început să vedem ce spune Curtea Constituțională despre declanșarea anticipatelor. Ceea ce pot obține socialiștii și oamenii lui Șor, ar putea fi doar o amânare, dar noi credem că alegerile vor avea loc cel mai târziu la vară. Vedem că statisticile Organizației Mondiale a Sănătății arată că numărul celor infectați cu noul coronavirus va scădea. Argumentul că pe timp de pandemie nu se fac alegeri, nu rezistă: au fost alegeri în Bulgaria, Armenia a anunțat anticipate și chiar noi am ținut alegeri prezidențiale, astă-toamnă.
Sabina Fati: Luna iunie, deci, ar fi perioada potrivită pentru parlamentare în R. Moldova?
Igor Grosu: Iunie sau iulie, da. Desfășurarea lucrurilor este așa: decizia Curții Constituționale, decretul președintelui, stabilirea datei, restul pregătirilor.
Sabina Fati: Multe sondaje de opinie sugerează că PAS va fi singurul partid democrat din viitorul Parlament, fiindcă Platforma Demnitate și Adevăr ar fi la limita trecerii pragului. Aveți și alte evaluari?
Igor Grosu: Eu cred că totul depinde de noi, de colegii de la Platformă. Sondajele reprezintă o fotografie la zi. Cei care stau în birouri sunt ostaticii sondajelor și își asumă mari riscuri. Pe noi, de pildă, ne-a luat prin surprindere entuziasmul diasporei.
Sabina Fati: La ce scor vă așteptați?
Igor Grosu: Cred că vom lua un scor bun. Nu vreau să fac bravadă și să dau cifre, pentru că există riscul de a-i plasa pe colegi în zona de confort. Noi vom lupta pentru scorul cel mai bun. Până acum am avut campanii ieftine, cu resurse puține, cu mers din poartă în poartă, am folosit rețelele mass-media și multă muncă voluntară. Noi nu plătim oameni să meargă din ușă în ușă. Pentru noi nu contează dacă avem, sau nu, primari într-o localitatea sau alta. Contează doar să fim acolo, să vorbim cu oamenii.
Sabina Fati: După scrutinul parlamentar aveți congresul partidului. Vă propuneți să candidați?
Igor Grosu: Da, dar nu doar eu, ci și alți colegi. Avantajul e că avem vot secret, dar deocamdată ne concentrăm pe alegerile parlamentare, anticipate. Ceea ce am câștigat la prezidențiale ne-a ajutat să recâștigăm terenul pierdut în 2016. Urmează să curățăm parlamentul, care în acest moment este produsul lui Dodon și a lui Plahotniuc. Problema țării nu este în guvern, oricât de bun ar fi, ci în parlament. Avem 60 de deputați care nu vor, nici în ruptul capului, să facă ceva pentru țară. Ei înțeleg că șansele de a se regăsi în noul Parlament sunt foarte mici, deci rezistența vine din partea lor.
Sabina Fati: Cei 60 de parlamentari care își doresc conservarea lucrurilor, sunt pro-ruși sau sunt doar un fel de pragmatici oportuniști?
Igor Grosu: Sunt diferiți: unii sunt nostalgici după perioada sovietică, alții sunt exponenți ai grupului de șmecheri și oameni de afaceri care și-au făcut averile prin tot felul de scheme. În cazul lor nu e vorba despre valori, nici pro Est, nici pro Vest. Ei doar vor să-și păstreze schemele prin care storc resursele financiare de la stat. Orice afacere pe care o au e legată de resursele statului. Nu găsești unul care să aibă un business, care să nu depindă de achizițiile de stat, de legăturile cu întreprinderile statului. La nivelul cel mai modest se ocupă, de exemplu, cu alimentarea școlilor și grădinițelor. Alții sunt conectați la contractele energetice. Ei știu că dacă vine un guvern nou, care nu va tolera cartelurile și înțelegerile lor, le va dispărea sursa de venit. Așa a apărut și starea de urgență. Analizăm să vedem dacă o vom ataca la Curtea Constituțională. Această carantină putea fi decretată pentru trei săptămâni, pentru a vedea cum se așează lucrurile și, pe urmă, parlamentul putea cere încă trei săptămâni, dacă într-adevăr era nevoie.
Sabina Fati: De ce credeți că Vladimir Putin, sau oamenii lui, nu i-au răspuns, după mai bine de o săptămână, președintei Maia Sandu, care a cerut vaccinul Sputnik pentru R. Moldova?
Igor Grosu: Nu doar Maia Sandu a făcut demersuri în Federația Rusă, ci și reprezentanți ai Parlamentului.
Sabina Fati: Și fostul președinte, Igor Dodon, s-a lăudat că ar fi fost la Kremlin cu această solicitare.
Igor Grosu: Da, el mereu se laudă. Noi cunoaștem că după ce primul lot de vaccin a fot trimis de România în R. Moldova, 20% din totalul primit a fost trimis în Transnistria. Ni s-a părut corect ca și cei din prima linie, care lucrează în Transnistria, să fie vaccinați. Foarte greu au recunoscut că e din România. Oligarhul lor, Victor Gușan, a încercat să le aducă un lot de Sputnik V, din Rusia. Se spune că ar fi intervenit chiar Dodon pentru a împiedica acest lucru. Eu sper ca în cel mai scurt timp să ajungă un lot de Sputnik în R. Moldova. Noi suntem dispuși să cumpărăm, nu doar să primim donații. În situația în care ne aflăm noi e bine să avem mai multe tipuri de vaccinuri. Există cetățeni care nu vor să se vaccineze cu alt vaccin. E un efect al propagandei, care militează împotriva vaccinului adus din Occident. Deci, noi trebuie să avem vaccin divers și să ne asigurăm că oamenii se vaccinează. Cine vrea Sputnik să aibă Sputnik, cine vrea Pfizer să aibă Pfizer etc.
Sabina Fati: Totuși, Rusia amână să trimită, chiar într-o zonă pe care o numește vecinătatea apropiată.
Igor Grosu: Va ajunge în curând, știu că discuțiile au avansat în acest sens. S-a discutat și la nivel instituțional și la nivel politic, iar partea rusă și-a arătat disponibilitatea de a ne oferi un lot.
Sabian Fati: Dacă PAS ar câștiga alegerile și dvs. ați deveni premier, ce relații veți avea cu Rusia?
Igor Grosu: Pragmatice.
Sabina Fati: Care ar fi primele trei obiective în această direcție?
Igor Grosu: Vreau în primul rând să avem o claritate în tot ceea ce privește exportul produselor noastre pe piața rusă. Pe de o parte, avem solicitarea ca toți agenții moldoveni să fie tratați cu aceeași măsură. Să nu existe liste aprobate, după modelul Dodon, în care unii au voie să exporte în Rusia, iar alții, nu, fiind trecuți pe o listă neagră. În acest fel, cei care nu reușesc să vândă direct pe piața rusă, își vând produsele companiilor privilegiate, care la rândul lor au acces larg în Rusia. Avem și noi, pe de altă parte, niște restanțe. Este vorba despre „reexport”. Rusia reclamă demult, și noi trebuie să recunoaștem, că există acest fenomen: este vorba despre produse din alte țări, care sunt vândute pe piața rusă, spunând că sunt din R. Moldova. Este vorba tot de corupție, fiindcă, spre exemplu, cineva obține hârtii pe care se scrie că aceste mere sau alte produse ar fi din R.Moldova dar, în realitate, ele sunt din altă parte. Ne interesează, apoi și drepturile cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia. Nu în ultimul rând, problema permanentă de pe agenda noastră este problema transnistreană. Știm că există și în Rusia opinii cu privire la arsenalul din Transnistria, că o parte ar trebui evacuat și o altă parte ar putea rămâne pe loc.
Sabina Fati: Deci o parte a armamentului rus din Transnistria spuneți că ar trebui să rămână pe loc?
Igor Grosu: Armamentul vechi, pentru că am înțeles că există muniție și arme din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, ar trebui distrus la fața locului și o altă parte ar putea fi administrat, încât să nu fie periculos.
Sabina Fati: Cum ați putea să convingeți Moscova să-și retragă trupele și armele din Transnistria? Aveți o soluție care nu s-a mai încercat până în acest moment?
Igor Grosu: Eu cred că sunt momente în care ambelor părți le este convenabilă rezolvarea lucrurilor. Sigur, depinde de noi și de alți actori, să găsim acest moment și să dăm un semnal că se poate.
Sabina Fati: Pentru a-și retrage trupele, Rusia ar trebui să aibă ceva de câștigat. Ce-i puteți oferi?
Igor Grosu: Eu cred că Rusia s-a convins că noi am obținut o victorie la prezidențiale, s-a convins că suntem corecți, că nu vom tolera scheme pe care și Rusia le cunoaște.
Sabina Fati: Vă referiți la corupția de acolo ?
Igor Grosu: Da, e vorba despre factura gazului care nu este plătită niciodată. O factură care tot crește. Moscova înțelege că noi vrem predictibilitate. De exemplu, pe 15 ianuarie anul acesta, expira perioada până la care autoturismele cu numere transnistrene ar mai fi putut traversa hotarul cu Ucraina. Igor Dodon, în mod deliberat, nu a mișcat niciun deget pentru a oferi posibilitatea celor din stânga Nistrului să-și schimbe numerele de înmatriculare. Noi ne-am gândit că nu trebuie să sufere oamenii și am discutat cu Ucraina să extindem această perioada. Noi suntem corecți, vrem să mergem pe o abordare în care ambele părți câștigă și vrem să arătăm lumii că acest conflict poate fi rezolvat. Nu este un conflict între etnii sau religii, este doar o situație în care niște infractori de la Chișinău, în înțelegere cu niște infractori de la Tiraspol, mențin acest status quo pentru a face bani.
Sabina Fati: Nu credeți că și Rusia are un interes să mențină acest conflict înghețat aflat atât de aproape de granița NATO?
Igor Grosu: Nu cunosc care sunt interesele Rusiei. Eu cred că nici ei nu sunt mulțumiți cu acest teritoriu, care a fost răsfățat cu gaz gratis, cu infuzii de capital, bani în plus pentru fiecare pensionar transnistrean etc. Să nu mai spunem că 70-80% din producția industrială a Transnistriei se exportă pe piața UE. La un moment dat și investitorii din Transnistria își vor dori o clarificare, și ei vor piața europeană predictibilă și corectă, unde nu vine nimeni să-și preia afacerea sau să te saboteze. Revelația alegerilor prezidențiale a fost că 14% din Transnistria au votat pentru candidata pro-europeană, deși noi n-am ajuns nici măcar o dată în stânga Nistrului. Este un semnal că lumea vrea schimbări. Noi vrem să oferim o guvernare corectă, care nu așteaptă dividente economice din Transnistria, așa cum se întâmpla până în acest moment.
Sabina Fati: Dincolo de aceste eventuale avantaje pe care le-ați enumerat, nu credeți că Rusia menține în Transnistria trupe și armament pentru a demonstra NATO că poate rămâne la granița acestei Alianțe?
Igor Grosu: Da, pot admite o asemenea ipoteză, pentru că Rusia reacționează bolnăvicios când se vorbește despre NATO. Noi, pe de altă parte, încercăm să transmitem mesajul că cetățenii R. Moldova nu vor ca țara lor să devină un teritoriu în care marile puteri să-și delimiteze influența sau să devină un spațiu gri pe hartă. Vrem să fim un stat corect, cu o politică predictibilă față de vecini și față de Rusia. Înțelegem și rolul pe care îl are Federația Rusă în zonă.
Sabina Fati: Credeți că pe termen lung R. Moldova trebuie să fie neutra?
Igor Grosu: Da, așa cred că trebuie să rămânem, un stat neutru și oricum aruncarea acestui subiect în discuție ar polariza și mai mult societatea. Ceea ce văd eu este că lumea s-a detașat de clivajele pro-România sau pro-Rusia la alegerile prezidențiale din această toamnă. Lumea a început să înțeleagă că cineva ne fură. Și ne fură indiferent ce ești, rus, găgăuz etc.
Sabina Fati: Ce credeți că urmărește Rusia prin propaganda acerbă pe care o desfășoară pe teritoriul R. Moldova?
Igor Grosu: Posturile de televiziune și de radio rusești au priză în R. Moldova pentru că o treime din populație s-a format în perioada Uniunii Sovietice. Ei au crescut cu limba rusă, cu filmele și literatura făcute în Rusia, cu melodiile rusești. Rusia folosește destul de abil această componenetă și manipulează ideologic în acest fel. Sarcina noastră, ca stat, este să avem instituții care să identifice clar ce canal se ocupă cu propaganda.
Sabina Fati: Cum puteți opri astfel de canale tv?
Igor Grosu: Cu un Consiliu Audio Vizual care să-și facă treaba cu adevărat putem să oprim propaganda tv și radio. Acest Consiliu ar trebui să identifice nu doar propaganda străină, ci și pe cea autohtonă. Lucrurile se schimbă însă, iar criza economică a arătat că muncitorii noștri care lucrau în special în construcții în Rusia, la Soci, la Moscova, la St. Petersburg au migrat în Europa, au invadat Marea Britanie si Italia.
Sabina Fati: Aveți statistici, câți au rămas în Rusia și câți sunt în state din UE, sau în Occident în general?
Igor Grosu: Nu, dar eu mă ghidez după rezultatele prezidențiale. Nu a existat un flux mare de votanți din Federația Rusă. Și noi ne explicăm că mulți s-au mutat în UE. Vă dau exemplu din satul meu din sudul Basarabiei: vecinii mei au cetățenie română și au mers la muncă în Europa. Deja oamenii văd alt fel de standard de viață, ceea ce le schimbă atitudinea, chiar dacă propaganda rusă continuă.
Sabina Fati: Ce fel de legături aveți cu partidele din România?
Igor Grosu: Interacționăm constant cu PNL, fiindcă suntem în aceeași familie europeană, în PPE. Chiar și în această criză am avut multe interacțiuni. Discutăm și cu USR, mai ales de când R. Moldova se află pe agenda Comisiei Europene.
Sabina Fati: V-ați cunoscut, v-ați întâlnit și cu liderii AUR?
Igor Grosu: Nu avem nicio interacțiune. Suntem diferiți. Am văzut cum se poziționează față de pandemie, față de vaccin. Sunt mirat de atitudinea lor. Când oamenii mor, să vii cu astfel de mesaje, faci un mare deserviciu. Poate că au priză la cei care nu fac dfierența între propaganda și infromație dar, oricum ar fi, cei de la AUR le fac un deserviciu oamenilor. Apoi, față de medici trebuie să avem o altfel de atitudine. Ei sunt eroii noștri acum și orice greșeli de-ale noastre îi costă pe medici.
Sabina Fati: Dacă veți deveni premier vă veți asocia criticilor occidentale cu privire la opozantul rus aflat în închisoare, Alexei Navalnîi? Cum vedeți sancțiunile impuse Rusiei din acest motiv?
Igor Grosu: Considerăm că fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul la liberă exprimare. Noi am trecut prin experiențe asemănătoare. Uneori marile puteri pot impune sancțiuni, important e să vedem cum funcționează aceste sancțiuni și, dincolo de ele, e important să mențină un dialog cu partea care este sancționată, în speranța de a-i convinge că trăim într-o lume globală. Sigur, R. Moldova nu este țara care poate impune sancțiuni, dar putem să spunem că drepturile omului trebuie respectate oriunde.
