Harababură în salarizarea din spitale. Salarii mai mici la Iaşi decât în judeţele învecinate!

0
75

Cum s-a ajuns ca angajaţii ieşeni din unele spitale să câştige mai puţin decât colegii lor din Vaslui sau Suceava. Astfel, medici care rezolvă cazuri dificile din toată Moldova primesc mai puţini bani decât cei care le transferă respectivele cazuri. Un exemplu din UPU Iaşi, oferit de prof. Diana Cimpoeşu: „La noi, sporul pentru condiţii de muncă este de 55%, la medici şi asistenţi, respectiv de 75%, la brancardieri şi infirmiere. Am primit fluturaşi de la colegi din judeţele Vaslui, Bacău, Suceava, Botoşani şi am constatat că sporurile primite acolo sunt de 75-85%”.

„Inechităţile“ din sistemul de sănătate i-au scos în stradă, în luna aprilie, pe angajaţii care au încasat mai puţini bani din spitalele în care lucrează. Din aproape 10.000 de angajaţi din sistemul sanitar ieşean, în jur de 1.600 au primit salarii mai mici în luna martie, în comparaţie cu lunile anterioare: 1.000 de salariaţi au pierdut sume cuprinse între 30 şi 60 de lei, iar aproape 600 au primit salarii scăzute cu 500-600 de lei, în unele cazuri chiar şi cu 1.300 de lei. Proteste spontane au avut loc la Spitalul de Pneumoftiziologie şi la Spitalul de Maximă Siguranţă Pădereni-Grajduri. Ulterior, manifestaţiile s-au extins în toate unităţile medicale din Iaşi.

„Paradoxul mare este acesta: cum reuşeşti ca aproape dublând fondul de salarii să nemulţumeşti 95% dintre angajaţi? Una dintre explicaţii: împărţirea haotică a banilor, fără niciun fel de reglementări între unităţi medicale şi chiar şi între categorii de angajaţi, a făcut ca toată lumea să fie nemulţumită. De exemplu, medic din ATI de la Spitalul «Sf. Spiridon» se uită şi vede că el are spor de 55%, iar medicul de la Suceava are 85%. Atunci, pe bună dreptate, chiar şi el care a primit o creştere consistentă a salariului de bază este nemulţumit că veniturile îi sunt mai mici la o complexitate mai mare, printr-un artificiu simplu: acolo matematica permite sporuri mai mari, aici nu“, a punctat Iulian Cozianu, preşedintele „Sanitas“ Iaşi.

  1. Plafonarea sporurilor: diferenţe între angajaţi de aceeaşi specialitate

În contextul anunţului făcut de miniştrii Sănătăţii şi Economiei potrivit cărora Legea 153/2017 va fi modificată, liderul „Sanitas“ Iaşi, Iulian Cozianu, a făcut pentru „Ziarul de Iaşi“ un top al nedreptăţilor apărute în sistemul sanitar după intrarea în vigoare a noii grile de salarizare. Ine­chităţile reclamate de „Sanitas“ provin, în mare parte, din plafonarea sporurilor la 30% pe ordonator de credite. Spitalele din municipiul Iaşi au ordonatori de credite Ministerul Sănătăţii, Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria Iaşi, în subordinea cărora se află. În urma aplicării Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sistemul sanitar ieşean au rezultat diferenţe între medici, asistenţi, infirmieri care lucrează în aceeaşi specialitate, în spitale de acelaşi rang. „Pe principiul acesta, angajaţii din ATI de la Spi­talul «Sf. Spiridon», Spitalul de Neurochirurgie, Spitalul de Copii «Sf. Ma­ria» – spitale mari, spitale de interes regional, spitale care asigură servicii medicale de cea mai înaltă complexitate – au veniturile, printr-un nivel al sporurilor mult diminuat, mai mici decât colegii lor din ATI, de exemplu, de la Spitalul «Dr. C.I. Parhon», Spitalul Paşcani sau Spitalul Judeţean Vaslui sau Suceava. Ceea ce nu este tocmai o situaţie normală. Vorbim de sporuri pentru condiţii de muncă, pentru risc. Riscul ar trebuie să fie cel puţin acelaşi şi remunerat cel puţin la fel indiferent că lucrezi la Spitalul «Sfântul Spiridon» sau Spitalul din Suceava sau la Spitalul «Dr. C.I. Parhon». Sigur, colegii de acolo nu au nicio vină că ei au primit sporurile maxime. Vinovat este, din punctul meu de vedere, Ministerul Sănătăţii, legiuitorul, care trebuia să gândească un sistem care să nu producă aceste nedreptăţi“, a explicat Iulian Cozianu. Aceleaşi diferenţe determinate de diminuarea sporurilor se înregistrează şi pe specialitatea de medicină de urgenţă, după cum ne-a precizat prof. Diana Cimpoeşu, şefa Unităţii de Primire Urgenţe de la Spitalul „Sfântul Spiridon“. „La noi, sporul pentru condiţii de muncă este de 55%, la medici şi asistenţi, respectiv de 75%, la brancardieri şi infirmiere. Am primit fluturaşi de la colegi din judeţele Vaslui, Bacău, Suceava, Botoşani şi am constatat că spo­rurile primite acolo sunt de 75-85%. O constatare obiectivă, fără niciun fel de comentarii“, a declarat profesorul Cimpoeşu.

  1. Sporuri mai mari în spitale de rang inferior

Conform Federaţiei „Sanitas“, plafonarea sporurilor la 30% pe ordonator de credite a permis angajaţilor din spitale de rang inferior să aibă salarii mai mari decât colegii lor din spitalele de rang superior, aflate în centrele me­dicale universitare. Explicaţia: o primărie, ordonator de credite într-un oraş mai mic, care are mai puţine instituţii în subordine, a putut aloca spitalului spor până spre limita superioară stabilită de lege. În comparaţie, un ordonator de credite cu mai multe instituţii în subordine, cu mai multe spitale în „curte“, nu a putut face acelaşi lucra pentru a nu depăşi pragul de 30% din bugetul de salarii, cât trebuie să fie media acestora, în final. „Este o aberaţie. Legea a permis ca un ordonator principal de credite cu un spital de rang inferior să poată da toate drepturile salariale, inclusiv sporuri la maxim, iar în centrele universitare, unde există o concentrare mai mare a unităţilor medicale, ordonatorii de credite să nu poată asigura sporurile la nivel minim sau uneori chiar sub nivelul minim. Asta a fost transpus în venituri mai mici ale angajaţilor din centrele universitare, în comparaţie cu cei din spitalele orăşeneşti, de exemplu. Diferenţele variază între 1.000 şi 2.000 de lei, pentru asistenţi medicali, şi cu 4.000 – 5.000 de lei pentru medici, veniturile fiind mai mari în spitalele de rang inferior“, a adăugat Cozianu.

  1. Neaplicarea procentului minim de sporuri

Angajaţii de la Spitalul de Maximă Siguranţă Pădureni-Grajduri au protestat în lunile martie şi aprilie pentru că, deşi trecerea la noua grilă de salarizare anunţa creşteri salariale, lor le-au scăzut veniturile. Explicaţia: neaplicarea procentului minim prevăzut de sporuri pentru anumite categorii de angajaţi. „Aici am exemplul angaja­ţilor de la Grajduri care au pierdut sume între 300 şi 1.300 de lei. 93 de angajaţi au înregistrat scăderi de venituri tocmai pentru că acel plafon de sporuri dat de ordonatorul principal de credite a făcut ca sporul de condiţii de muncă în Spitalul Graj­duri să fie de maximum 35% pentru luna martie“, a subliniat liderul „Sanitas“ Iaşi.

  1. Imposibilitatea cumulării sporurilor

Colectivul medical de la Spitalul de Pneumoftiziologie a protestat în faţa spitalului la începutul lunii apri­lie, după ce s-au emis fluturaşii pe luna anterioară. „În acest caz, apro­ximativ 250 de angajaţi din Spitalul de Pneumoftiziologie au înregistrat diminuări de venituri cuprinse între 300 şi 1.300 de lei. Explicaţia constă în faptul că legea limitează şi nu permite acordarea şi cumularea a două sporuri“, a menţionat Iulian Cozianu.

  1. Orele muncite în weekend: pierdere

Potrivit reprezentanţilor „Sanitas“, prin limitarea sporului acordat de ordonatorul de credite, orele muncite sâmbăta sau duminica nu s-au mai plătit corespunzător. „Toată suma pe care angajaţii au primit-o drept creşterea salariului de bază în martie a fost anulată de limitarea sporuri­lor. Concret, asistenţii medicali care au primit 1.000 de lei creştere salarială de la 1 martie au înregistrat diminuarea veniturilor cu 800-850 de lei faţă de lunile trecute prin ne­plata zilelor de sâmbătă şi duminică pentru că ieşeau din procentul maxim de sporuri acordat de ordonatorul principal de credite“, a conchis Iulian Cozianu, liderul „Sanitas“ Iaşi.