Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a solicitat luni, la Bruxelles, tratarea cu maximă responsabilitate și cu soluții politice concrete a problematicii exodului creierelor. Membru al Comitetului European al Regiunilor și raportor al CoR privind “exodul creierelor în UE”, Boc a făcut o prezentare în cadrul Comisiei pentru politică socială, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură.
”Exodul permanent al creierelor din unele țări ale Uniunii Europene va afecta viitorul proiectului european”, a susținut Boc.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, edilul din Cluj-Napoca a a arătat că a susținut, în cadrul Comisiei pentru politică socială, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură, obligativitatea tratării temei exodului creierelor cu maximă responsabilitate și cu soluții politice concrete astfel încât nimeni să nu mai fie nevoit să își părăsescă țara din motive economice.
Potrivit unei Eurostat, țările din Uniunea Europeană cele mai afectate de exodul creierelor sunt: România (21,3% din populație trăiește în afara țării, în 2018 s-au născut mai mulți copii români în afara țării), Croația (15,4%), Lituania (14,5%), Portugalia (13,6%), Bulgaria (13,3%) și Letonia (11,8%).
Libera circulație a cetățenilor și a lucrătorilor constituie fundamentul pieței interne și una dintre libertățile principale recunoscute în tratatele comunitare. Cetățenii și lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea de a circula liber în UE; cu toate acestea, ei ar trebui să circule din propria dorință și nu pentru că sunt împinși să-și părăsească regiunile din cauza sărăciei și a oportunităților economice precare.
Schimbările demografice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă regiunile și orașele europene. Factoriii determinanți în această privință sunt migratia (exodul creierelor), îmbătrânirea populației, ratele scăzute ale natalității și distribuția tot mai inegală a populației.
De asemenea, scăderea ponderii tinerilor în totalul populației prezintă un risc major pentru Uniunea Europeană. In conformitate cu datele Eurostat referitoare la populație, în 1960, raportul dintre persoanele tinere (cu vârsta între 0 și 14 de ani) și cele în vârstă (cu vârsta de peste 65 de ani) era, în medie, de 3 la 1; 100 de ani mai târziu, în 2060, se preconizează că raportul dintre persoanele tinere și cele în vârstă va fi de 1 la 2.
