Cifrele publicate recent de către Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi arată un adevăr crunt. La nivelul Regiunii de Nord-Est, rata sărăciei relative este de 33,4% (în 2017), cea mai ridicată din ţară. DGASPC Iaşi a menţionat, într-un raport prezentat luna trecută, că “persoanele vârstnice aflate în dificultate reprezintă o categorie de populaţie cu probleme nu datorită lipsei informării privind gama de servicii sociale, ci din cauza lipsei acestora”.
Situaţia de la 1 ianuarie 2018, la nivelul județului Iași, arată că din totalul populației de 789.901, persoanele în vârstă de 65 de ani și peste erau 118.617, iar o bună parte din aceştia trăiesc la limita sărăciei, pe pensii derizorii. Cel mai “îmbătrânit” judeţ din regiunea
de dezvoltare Nord- Est este judeţul Neamţ (20,31% vârstnici), iar cel mai mai puţin îmbătrânit este judeţul Iaşi (15,01% vârstnici).
“Principala sursă de venit a vârstnicilor este pensia de stat, compensată după posibilităţi de sprijin financiar din partea familiei. Prestaţiile sociale înlocuiesc pensia în cazurile vârstnicilor vulnerabili fără alte surse de venit. Pentru a-și spori veniturile, deși cazurile sunt rare, unii seniori sunt în continuare angajaţi şi merg la serviciu zi de zi, iar în mediul rural este practicată agricultura de subzistenţă. Dacă ajutorul din partea copiilor nu este solicitat, aceasta este în special pentru că şi aceştia se confruntă la rândul lor cu situaţii financiare dificile. Cheltuielile lunare de bază ale vârstnicilor sunt reprezentate de alimente, medicamente, întreţinerea locuinţei și vizitele la medic. Pe lângă acestea, alte cheltuieli necesare dar care nu pot fi satisfăcute decât ocazional de către vârstnicii cu pensii scăzute, sau care nu au parte de sprijinul copiilor se numără: vizitele la medicul de familie sau la medici specialişti pentru investigaţii medicale aprofundate, procurarea întregului tratament medicamentos necesar; alimente speciale pentru regim; rareori îmbrăcăminte şi încălţăminte, cheltuieli pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit sau adaptarea locuinţelor”, subliniază DGASPC Iaşi.
Sărăcia înseamnă risc de sănătate
În contextul unor venituri scăzute, apar îngrijorări puternice privind costurile problemelor de sănătate, în special a medicamentelor necesare pentru bolile cronice.
“Banii nu sunt suficienţi pentru procurarea tuturor medicamentelor necesare, sau pentru urmarea tratamentelelor corespunzătoare afecţiunilor de care vârstnicii suferă. Drept urmare, s-au identificat soluţii precum renunţarea la unele medicamente fără sfatul medicului sau cumpărarea alternativă a medicamentelor de la lună la lună. Problema resurselor financiare intervine şi în decizia de a insista pe investigarea unor probleme medicale mai specializate.Din cauza lipsei veniturilor sau a veniturilor insuficiente vârstnicii au un consum alimentar precar sau necorespunzător stării lor de sănătate și că veniturile nu permit o alimentaţie variată şi sănătoasă, sau urmarea regimurilor corespunzătoare bolilor de care suferă”, au mai spus reprezentanţii DGASPC Iaşi.
Săracii români sunt cei mai săraci dintre săracii Europei
Asta concluzionează un alt raport al DJS Iaşi în urma analizei cifrelor sărăciei din România. Spre exemplu, dacă în zona Bucureşti – Ilfov rata pensionari/salariat era de 0,55, în zona de Nord-Est, aceasta este de 1,50 pensionari/salariat.
“Concluzionând, persoanele vârstnice aflate în dificultate reprezintă o categorie de populaţie cu probleme nu datorită lipsei informării privind gama de servicii sociale, ci din cauza lipsei acestora. Astfel, este necesară o nouă strategie prin care statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, ONG-urile, colectivitatea locală şi societatea civilă, să intervină pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare/permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanelor vârstnice, prin crearea de servicii în conformitate cu nevoile persoanelor vârstnice şi care să aibă şi susţinerea financiară necesară”, se mai arată în raportul DGASPC Iaşi.
Sursa cifrelor prezentate poate fi consultată AICI
