Combaterea pierderilor și a risipei de alimente este esențială pentru realizarea durabilității. Reducerea risipei de alimente generează economii pentru consumatori și operatori, iar recuperarea și redistribuirea surplusului de alimente care, altfel, ar fi risipite, are o dimensiune socială importantă. De asemenea, această măsură este corelată cu politicile privind recuperarea nutrienților și a materiilor prime secundare, cu producția de hrană pentru animale, siguranța alimentară, biodiversitatea, bioeconomia, gestionarea deșeurilor și energia din surse regenerabile.
Comisia se angajează ca, până în 2030, să reducă la jumătate deșeurile alimentare pe cap de locuitor la nivel de comerț cu amănuntul și la nivel de consumator (Obiectiv de dezvoltare durabilă 12.3). Utilizând noua metodologie de cuantificare a risipei de alimente și datele care se așteaptă a fi primite de la statele membre în 2022, Comisia va stabili un scenariu de referință și va propune obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru a reduce risipa de alimente în întreaga UE. Comisia va integra combaterea pierderilor alimentare și a risipei de alimente în alte politici ale UE. Interpretarea greșită și utilizarea abuzivă a marcării datei (respectiv datele pentru „a se consuma înainte de” și „a se consuma de preferință înainte de”) determină risipa de alimente. Comisia va revizui normele UE pentru a lua în considerare cercetarea în domeniul protecției consumatorilor. Pe lângă cuantificarea nivelurilor risipei de alimente, Comisia va investiga pierderile alimentare în etapa de producție și va analiza modalitățile de prevenire a acestora. Acțiunile de coordonare la nivelul UE vor consolida acțiunile la nivel național, iar recomandările Platformei UE privind pierderile alimentare și risipa de alimente vor contribui la ilustrarea căii de urmat pentru toți actorii.
