Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor dezaprobă decizia Plenului Camerei Deputaților din 24 iunie, prin care a fost aprobat proiectul de lege care declară amenajările hidroenergetice de „interes public major” şi permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate – declară Costel Alexe.
Acesta afirmă că din punctul de vedere al specialiștilor de la minister, acest proiect de lege va aduce mari deservicii mediului și, cel mai probabil, va duce la declanșarea procedurii de infringement la adresa României și condamnarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru încălcarea Directivei 79/41/CEE privind conservarea habitatelor păsărilor sălbatice și ale Directivei 92/443/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.
Încă din anul 2019, Ministerul Mediului și-a exprimat ferm poziția față de propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33 din 27 mai 1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (Bp. 698/2018).
În raspunsul transmis în ianuarie anul trecut, Ministerul a comunicat Parlamentului:
”Luând în considerare Propunerea legislativă de modificare și completare a articolului 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în sensul declarării lucrărilor de interes național și a celor de interes local ca fiind lucrări de interes public major, (…) considerăm că propunerea excede cadrul reglementat de Directiva Habitate transpusă prin OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011. Totodată, trebuie avut în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 57/2007, garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, reprezintă un obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. Având în vedere cele expuse mai sus, Ministerul Mediului nu susține Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică în varianta înaintată”.
Costel Alexe completează: “Încă de la preluarea mandatului am fost ferm împotriva acestui proiect, punctul de vedere negativ a rămas același pe întreg parcursul adoptării acestei legi în Parlament și, cu siguranță, este singura poziție pe care un minister al Mediului, care susține principiul dezvoltării durabile, al respectării naturii dar și a sănatății tuturor românilor, o poate avea”.
Așa cum rezultă din Expunerea de motive pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, unul din argumentele invocate, care a stat la baza propunerii legislative, îl constituie realizarea compatibilizării depline a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene în domeniul protecției naturii, în acord cu prevederile Directivei 79/41/CEE privind conservarea habitatelor păsărilor sălbatice și ale Directivei 92/443/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice.
Pornind de la argumentul invocat, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a informat faptul că prevederile celor două Directive au fost transpuse în legislația națională integral și conform prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările și completările ulterioare, fiind notificată Comisia Europeană la momentul respectiv.
Comisia Europeană, în scopul de a oferi statelor membre orientări privind interpretarea anumitor concepte-cheie utilizate în cadrul Directivei Habitate, a actualizat în anul 2018 documentul orientativ interpretativ cu privire la dispozițiile articolului 6 din Directiva Habitate privind conservarea și gestionarea siturilor Natura 2000. Astfel, conform interpretării prezentate în Comunicarea Comisiei Europene, prevederile articolului 6 (4) permit excepții de la regula generală prevăzută la articolul 6 alineatul (3), însă aplicarea sa nu este automată. Este la latitudinea autorității de mediu să decidă dacă poate fi aplicată o derogare de la articolul 6 alineatul (3). Articolul 6 alineatul (4) trebuie aplicat în ordinea secvențială stabilită în directivă – și anume, după ce toate dispozițiile articolului 6 alineatul (3) au fost aplicate în mod satisfăcător. O relevanță deosebită în aplicarea prevederilor art. 6 alin (4) din Directiva Habitate îl are conceptul de „motiv crucial de interes public major”.
Conform Comunicării Comisiei, sănătatea umană, siguranța publică și consecințele benefice de importanță majoră pentru mediu constituie astfel de motive. În ceea ce privește sintagma „alte motive cruciale de interes public major” din rațiuni de ordin social sau economic, reiese că numai interesele publice, indiferent dacă acestea sunt promovate fie de organisme publice, fie de organisme private, pot fi puse în balanță cu obiectivele de conservare prevăzute de directivă. De asemenea, Comisia Europeană, în cadrul Comunicării, indică faptul că este rezonabil să se considere că „motivele cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic” se referă la situații în care planurile sau proiectele avute în vedere se dovedesc a fi indispensabile:
- în cadrul de acțiuni sau de politici care vizează protejarea valorilor fundamentale pentru viața cetățenilor (sănătate, siguranță, mediu);
- în cadrul de politici fundamentale pentru stat și societate;
- în cadrul desfășurării unor activități de natură economică sau socială, care îndeplinesc obligații specifice de serviciu public.
Astfel, doar autoritățile competente sunt cele care trebuie să evalueze motivele cruciale de interes public major ale planului sau proiectului, în raport cu obiectivul conservării habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Acestea pot aproba planul sau proiectul numai în cazul în care motivele cruciale ale planului sau proiectului depășesc impactul acestuia asupra obiectivelor de conservare.
Detalii aici.
