Deputatul PNL Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, condamnă public declarațiile lui Călin Georgescu, propus a fi „președinte de onoare al AUR”.
De asemenea, în calitate de Școală de guvernare, Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA solicită o reacție fermă din partea societății în fața discursului extremist, xenofob și antisemit.
Redăm, în continuare, declarațiile publicate de Alexandru Muraru:
Ce-ar spune membrii și simpatizanții AUR dacă ar ști că noul președinte de onoare consideră un criminal odios, care a omorât cu mâinile lui un om și a comandat ale sute de asasinate, drept „erou național”, care „a luptat pentru moralitatea ființei umane”? Condamn public declarațiile celui propus a fi „președinte de onoare al AUR”!
Declarațiile făcute la un post de televiziune, de elogiere a unui asasin dovedit, Corneliu Zelea Codreanu, fondator și lider ideologic a unei grupări politice teroriste – Garda de Fier – care a produs crime odioase – sunt extrem de grave și reprezintă un îndemn la violență politică, la reabilitarea unui fel de neacceptat de a face politică și o încercare evidentă de revizuire istorică.
Prin aceste afirmații, se continuă efortul celor de la AUR de a inversa valorile, de a murdări și prejudicia adevărații eroi ai istoriei României, iar aceștia sunt înlocuiți în viziunea loc cu criminalii de război și liderii mișcărilor paramilitar-fasciste.
Sunt afirmații care dovedesc și mai mult că aderența la această formațiune extremistă din Parlamentul României se bazează astăzi pe un consens al conducerii sale (lucru dovedit în numeroase ocazii), unde promovarea persoanelor fie condamnate, fie dovedit promotoare a asasinatului politic, a genocidului, a urii etnice și religioase, reprezintă o misiune de prim ordin politic.
Un partid politic are oficial această misiune astăzi, de a reabilita Mișcarea Legionară, pe liderii săi și regimurile care au dus România la genocid și catastrofă. Ei nu doar că nu se disociază de aceste mișcări și de aceste nume sinistre, dar este evident că promovarea acestei strategii este din ce în ce mai prezentă: aceea de a obișnui publicul cu ideea potrivit căreia criminalii de război și asasinii sunt de fapt eroi!
Discursul delirant pro-legionar, de preamărire a unor nume care au declanșat uciderea a sute de oameni nevinovați este de neacceptat pentru România anului 2022!
Promovarea celor care au condus mișcări sau regimuri care au produs asasinate în masă sau individuale în istoria României, promovând ura, epurarea etnică, persecuția și exterminarea unor categorii întregi, reprezintă fapte de o mare gravitate ce trebuie repudiate public imediat, iar liderii și partidele democratice trebuie să se disocieze de aceștia și de acest demers.
Reamintesc faptul că Zelea Codreanu a fost el însuși un asasin, dar și lider al unei grupări politice extremiste care a produs cele mai multe crime in tot interbelicul românesc.
Pe 25 octombrie 1924 a avut loc la Iași cea mai gravă crimă politică înregistrată în România de la asasinarea, în 1862, a primului ministru Barbu Catargiu şi până atunci. Codreanu, care la acel moment liderul Ligii Apărării Naţional Creștine (LANC), l-a împușcat mortal atunci, pe treptele tribunalului, pe prefectul Iașului de la acea vreme, Constantin Manciu.
Corneliu Zelea Codreanu este, totodată, astăzi recunoscut de istorici ca fiind una dintre cele mai nefaste personalități în perioada interbelică, numele său este sinonim cu asasinatul politic, cu ura și cu crearea unei atmosfere de teroare pe străzile și orașele României.
Acesta a condus o mișcare fascistă responsabilă pentru crime, violențe și numeroase incidente, îndreptate mai ales împotriva evreilor, dar și a oponenților politici, care a generat un climat de ură generalizată în societatea și făcut din asasinatul politic principala metodă de eliminare a adversarilor.
Potrivit raportului final al Comisei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel, document oficial al statului român, recunoscut de toate parlamentele și președinții României după anul 2003, „Sub conducerea lui Codreanu, mișcarea a asasinat doi prim-miniștri în funcție (Ion Duca în 1933 și Armand Călinescu în 1939) și pentru uciderea altor miniștri din Cabinet și a unor personalități locale și naționale din sferele politică și culturală. Cu lupta lor împotriva ordinii stabilite, legată integral de lupta pe viață și pe moarte împotriva evreilor, violența Gărzii de Fier a culminat în 26 spre 27 noiembrie 1940 cu asasinarea a 64 de personalități conducătoare, apărători ai ordinii politice interbelice (inclusiv a unui fost prim-ministru) în închisoarea de la Jilava; cu uciderea a șase prefecți de poliție în aceeași noapte; cu scoaterea din casă, cu intenția de a-i omorî, a șapte conducători politici și ai siguranței interne (dintre care trei foști prim-miniștri); cu asasinarea brutală a lui Nicolae Iorga, de asemenea fost prim-ministru, și a lui Virgil Madgearu, fost ministru din partea Partidului Național-Țărănesc. Rebeliunea legionară din ianuarie 1941 a început tot cu un asalt asupra ordinii existente, personificată atunci de Ion Antonescu, și a fost desigur din nou legată în totalitate de atacurile împotriva evreilor, pentru care rebeliunea a fost un pogrom în care au murit cel puțin 120 dintre ei”.
