Tinerii sunt mai stresați de COVID-19 decât adulții – este unul dintre rezultatele unui studiu realizat la nivel mondial, cu 2.000 de participanţi din România. În echipa de cercetători au fost patru medici ieşeni, scrie presa locală. Agravarea stresului a fost resimţită de 47% dintre tineri.
Perioada pandemiei de COVID-19 i-a făcut pe români să se simtă mult mai singuri, mai nervoşi şi să petreacă mai mult timp online, conform rezultatelor preliminare ale studiului internaţional COH-FIT, desfăşurat pentru a vedea cum a fost afectată populaţia din toată lumea de pandemie. La nivel mondial au fost completate peste 108.000 de chestionare, iar la nivelul ţării au fost 2.000 de participanţi, cu vârste cuprinse între 28 şi 50 de ani, 80% fiind femei, iar 20% fiind bărbaţi. Echipa de cercetători din România a fost formată din medicii ieşeni Ovidiu Alexinschi şi Şerban Turliuc de la Institutul de Psihiatrie Socola, alături de Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi, Tudor Ciuhodaru şi medicul Petru Ifteni din Braşov.
„Chestionarul a vizat informaţii despre starea demografică şi socio-economică, sănătatea fizică şi mentală, bunăstarea, funcţionarea, factorii emoţionali/psihologici, comportamentali şi de mediu, accesul la sănătate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre măsurile de răspuns la pandemie şi strategiile individuale de coping (adaptare)“, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru şi director medical al Institutului de Psihiatrie „Socola“ Iaşi.
42% dintre participanţi au raportat că se simt mai stresaţi, agravarea stresului fiind pronunţată în special în rândul femeilor (46%) şi al adulţilor tineri, 47%. Totodată 68% dintre participanţi au spus că petrec mai mult timp online comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei.
„Cele mai eficiente strategii de adaptare la aproximativ jumătate dintre respondenţi au fost contactul direct personal sau interacţiunea, exerciţiile fizice sau mersul pe jos, utilizarea Internetului, utilizarea mass-medica, social media, interacţiunile sociale la distanţă, studierea sau învăţarea a ceva nou şi lucrul fie de la domiciliu sau de acasă“, a constatat dr. Ovidiu Alexinschi.
În cazul adulţilor tineri, cele mai eficiente stategii de adaptare în această perioadă au fost exerciţiile fizice sau mersul pe jos, folosirea Internetului sau interacţiunile sociale de la distanţă.
Participanţii la acest studiu au trebuit să completeze un chestionar în limba română, care a fost disponibil pe site-ul www.coh-fit.com, condiţia fiind să aibă peste 18 ani. Iniţiatorii acestui proiect susţin că au dorit să evalueze care a fost impactul pandemiei COVID-19 şi al izolării sociale asupra stării de sănătate fizică şi mentală în populaţia generală. Studiul COH-FIT a fost realizat la iniţiativa profesorilor Cristoph U. Correll, de la Universitatea de Medicină Charité, din Berlin şi Marco Solmi, de la Universitatea de Padova, vizând colectarea de informaţii de la peste 100.000 de participanţi din peste 30 de ţări, şase continente şi în 25 de limbi.
