În aceste cinci zile de când flăcările fac ravagii pe multe fronturi, unul dintre lucrurile relatate până la saturaţie a fost menţionarea ţărilor care au trimis echipe de pompieri pentru ajuta la eforturile forţelor greceşti, scrie publicația ethnos.gr, citată de Rador.
Printre cele 8 țări care au trimis ajutoare, se numără România, care într-o postare pe rețelele de socializare sublinia că „nu-i vom lăsa pe frații noștri greci singuri în acest moment critic”. Și nu au făcut-o. De fapt, este posibil să fi făcut şi ceva în plus.
Se poate să fi oferit pompierilor din Grecia ocazia unui seminar de stingere a incendiilor.
Potrivit mărturiilor, pompierii români sunt mai mult decât un comando. Sunt instruiți pentru orice situație posibilă, au dezvoltat metode pe care le găsești doar în batalioanele militare care acționează pe câmpurile de luptă și înfruntă focul pe măsură: nu ca pe un fenomen natural, ci ca pe un adversar care are doar planul A, prin urmare, pun în aplicare tactici pentru a-l bloca. Chiar și gradual.
Cei 112 pompieri cu cele 23 de vehicule șenilate, au sosit din România, au mers pe la Promachonas și de acolo au fost transferaţi pe fronturile de foc unde era mai mare nevoie, adică cele din Evia.
Acolo și-au ridicat propria bază într-o singură seară, au investigat terenul și zona cu dronele, au întins furtunuri de 60 de metri care porneau de la râuri și surse de apă, furtunuri pe care le-au protejat în punctele în care traversau carosabilul, dispun de dispozitive de comunicare internă montate în uniforme și este sigur că, dacă li s-ar fi oferit libertatea de mișcare, ar fi putut împiedica şi mai mult propagarea incendiilor.
Cum putem fi atât de siguri? Pentru că pompierii noştri au de înfruntat blocaje birocratice în destul de multe situaţii. Este relevant faptul că românii s-au întrebat de ce nu a fost folosită vechea practică de împiedicare a unui foc cu un alt foc. Foc cu foc, cum ar spune Kiamos (titlul unui cântec al cântăreţului grec Panos Kiamos n.trad.).
Poate unii își amintesc că în ianuarie 2020, când Australia ardea de la un capăt la altul, aborigenii au colaborat cu pompierii pentru a pune foc în anumite zone, astfel încât să nu mai existe materialele necesare pentru ca focul în expansiune să se propage într-un mod incontrolabil.
Acesta a fost primul gând al românilor, care au primit ca răspuns ca așa ceva trebuie decis şi dispus de către Serviciul Silvic. Chiar și în momente critice în care trebuie luate decizii imediate, mintea noastră a funcționat după raţionamentul birocratic. Tacticile de producere artificială a incendiilor sunt practicate în întreaga lume, noi însă le-am considerat că fiind interzise.
România, alături de Bulgaria, sunt cele două țări cu cel mai mare procent de investiții din partea statului în protecția împotriva incendiilor din întreaga Uniune Europeană. Adică Germania, Italia și țările nordice sunt în urma României în acest sens!
Chiar dacă românii au o singură școală de pompieri, cea de la Boldești, totuşi din aprilie 2020 a început să funcţioneze o tabără de pregătire pentru români și maghiari în judeţul Bihor, în nord-vestul țării, la granița cu Ungaria, unde se adună cele mai bune resurse din cele două ţări. Românii se instruiesc în domeniul căutării, găsirii, eliberării din blocaje și contracarării incendiilor, în timp ce ungurii se ocupă de combaterea pericolelor chimice sau biologice.
În acest program de 4-5 luni, se organizează lecții pentru recunoașterea dinamicii pe care o capătă un incendiu în timp, iar participanții sunt instruiți în tehnici de stingere a focului și în misiuni de salvare a oamenilor și animalelor.
Pregătirea superioară a pompierilor români nu este doar în defavoarea Greciei și poate fi justificată. Pentru cele 22 de milioane de locuitori ai săi, România are peste 32.000 de pompieri permanenți, în timp ce Grecia dispune de 14.000 şi ceva de pompieri permanenți și sezonieri, potrivit unei postări recente a lui Akis Skertsos (secretar de stat la cancelaria premierului grec n.trad.).
Diferența stă în numărul de voluntari, România având aproximativ 132.000 de pompieri voluntari, în timp ce are și 259 de stații profesioniste de pompieri și 3.165 de stații pentru pompieri voluntari.
Totuși, după cum se poate vedea din cele de mai sus, nu este o chestiune de cantitate, ci de calitate. Același număr de pompieri, dacă ar fi avut libertatea să blocheze drumul focului cu un alt incendiu, poate că acum ar fi avut o sarcină mai puțin periculoasă…
