Regimul condus de Vladimir Putin ar fi investit aproape 11,5 milioane de euro în operațiuni de manipulare, concepute să inunde mass-media și rețelele de socializare pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale desfășurate toamna trecută în Republica Moldova, cu scopul de a-l face pe socialistul Igor Dodon să câștige un nou mandat de președinte, ceea ce nu s-a întâmplat, și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală, dezvăluie ziarul german Bild, citat de publicația Ziarul de Gardă din Republica Moldova.
Ancheta jurnalistului german Julian Röpcke, intitulată sugestiv „Cât de departe va merge Vladimir Putin pentru a obține un rezultat care îi este favorabil în viitoarele alegeri generale (din Germania) ?”, dezvăluie schemele de finanțare ale Rusiei pentru campania electorală prezidențială a liderului socialiștilor de la Chișinău, Igor Dodon, desfășurată în noiembrie 2020.
Ziarul german menționează că a intrat în posesia unor document intern al Ministerului federal al Afacerilor Interne, care evidențiază faptul că „activitățile actuale” desfășurate de Federația Rusă reprezintă „o amenințare serioasă” la adresa securității din Germania. Anchetă dezvăluie scenariile autorităților de la Kremlin în susținerea lui Dodon și subliniază în același timp că Rusia „fură în prezent date sensibile pentru a desfășura „operațiuni de influență și campanii de dezinformare” înaintea alegerilor generale din 26 septembrie, care vor aduce aduce cu ele retragerea din politică a cancelarului Angela Merkel.
Documentul publicat de ziarul german și citat de Digi24.ro provine dintr-o sursă externă și aparține Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova. Acesta prezintă în detaliu devizul de cheltuieli suportate de Moscova pentru a-l ajuta pe Igor Dodon să câștige scrutinul prezidențial de la Chișinău.
11.453.074 milioane de euro, suma necesară pentru a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei
Documentul prezentat în exclusive de ziarul german Bild cuantifică cheltuielile planificate ale Rusiei pentru a influența alegerile din Republica Moldova. În total, Kremlinul a investit 11,453 milioane de euro pentru realegerea lui Igor Dodon și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală.
O sumă de patru milioane de euro a fost destinată ca mită pentru „candidații prietenoși” care trebuiau să implementeze politica Kremlinului în Republica Moldova după alegeri, 528.000 de mii de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, iar 393.000 de mii de euro erau direcționați către observatorii electorali străini care trebuiau să afirme că alegerile prezidențiale de peste Prut au fost „curate”.
De asemenea, jumătate de milion de euro fuseseră alocați pentru „procesarea rezultatelor de către Comisia Electorală din Republica Moldova” , acesta fiind ultimul as din mânecă al Kremlinului, în cazul în care candidatul Igor Dodon era aproape să piardă alegerile.
Modul în care Kremlinul poate fi creativ atunci când vine vorba de sabotarea alegerilor democratice
În iulie 2020, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Moscova le implementa sau intenționa să le implementeze pentru a-i influența pe alegătorii moldoveni.
Printre proiectele planificate de ruși ca să influențeze alegerile prezidențiale moldovene din noiembrie 2020 se numără proiectul „ADOLF”. Acesta consta în crearea unui personaj „pro-Moldova” și „pro-Maia Sandu”, care să aibă alura unui „anti-erou” pentru cetățenii moldoveni și care, cu „personalitatea sa scandaloasă anti-rusă”, ar fi mimat simpatia pentru tabăra pro-europeană. Personajul ar fi trebuit să manifeste discursul electoral al „extremei drepte”, criticând extrem de mult toți candidații, cu excepția Maiei Sandu, atât pe rețelele de socializare, cât și pe diferite canale TV.
Patru videoclipuri lunare, în care personajul „Adolf” se adresează socialiștilor și alegătorilor lor, urmau să fie produse pe parcursul a trei luni și distribuite pe mai multe pagini și grupuri de Facebook. De asemenea, simpatizanții pro-ruși ar fi trebuit să fie descriși de personaj drept „bolnavi de coronavirus”, „negri” sau „pitici”. Scopul întregului demers propagandistic era crearea dezgustului pentru tabăra pro-europeană.
Pentru o astfel de punere în scenă, Moscova a dorit să ofere 10.000 de euro pe lună pentru actori, echipe de cameramani și costuri de producție. Actorul cu numele de cod „Adolf” urma să primească 1.000 de euro pentru acest lucru.
Un alt proiect planificat de serviciile secrete ale Moscovei cu scopul de a influența rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova este „Proiectul plictisitor”. Acest proiect consta în faptul că protagonistul (agentul de propagandă) urma să desfășoare câte patru videoclipuri în fiecare lună pe rețelele de socializare, mai ales Facebook, scopul fiind ca acesta sa fie remarcat și invitat la talk-show-urile politice naționale.
Un actor „binecunoscut, pro-european”, „poate proprietar de club de noapte”, ar fi trebuit să pună la îndoială pe un ton moderat și politicos obiectivele partidelor pro-occidentale și să aducă în discuție contradicții din ce în ce mai mari.
„Personajul ar fi trebuit să critice toți politicienii, dar să se concentrează, în principal, pe Maia Sandu”, se arată în analiza SIS.
„Nu are rost să mergi la urne, deoarece niciunul dintre candidați nu își va ține promisiunile”, acesta trebuia să fie mesajul „pro europeanului” cumpărat. Rezultatul acestui proiect consta în descurajarea electoratului partidelor de dreapta unioniste de a merge la vot ca să voteze împotriva lui Igor Dodon în al doilea tur al alegerilor. Pentru acest proiect media au fost bugetați alți 10.000 de euro.
Propaganda prin aplicația Telegram
Un alt proiect de propagandă al Moscovei ar fi fost „Moldova spumoasă”. Scopul acestuia era producerea unui canal e Telegram foarte vizibil, care „cu un conținut de 80% știri adevărate și 20% știri false livrate” ar fi trebuit să zdruncine încrederea cetățenilor în politica moldovenească și astfel să îi influențeze să nu mai voteze sau să voteze în favoarea candidatului pro-rus. În timp ce canalul ar fi trebuit să transmită în continuare conținut critic pentru socialiștii în faza sa inițială de creștere a audienței, poziția politică ar fi trebuit să se schimbe apoi, livrând mesaje prin care să ceară un lider puternic care să poată scoate țara din criză.
Totodată, Telegramul urma să fie folosit și în proiectul „Moldova dependentă”, care prevedea folosirea unui canal separat de Telegram pentru a expune „canalele de Telegram populare pro-occidentale ca dependente politic și pentru a scoate la lumină adevăratele motive ale autorilor”. Pentru fiecare canal de Telegram, serviciul secret al Rusiei a planificat să angajeze câte un director, care să fie remunerat cu 1.000 de euro pe lună, și alți doi „jurnaliști”, care să fie remunerați, fiecare în parte, cu câte 400 de euro pe lună.
Propaganda Moscovei nu avea în plan să evite nici tiparul. Drept urmare, proiectul „Ziarul Zoo” trebuia să fie o nouă revistă săptămânală de satiră, care îi descrie pe toți cei opt candidați prezidențiali ca fiind niște animale. Revista ar fi trebuit să își bată joc de calitățile negative ale unor candidați și de calitățile pozitive ale altor candidați într-un mod absurd și ușor mod de înțeles.
Rușii au avut în plan să folosească și propaganda din vecinătate. Astfel, proiectul „Maidan”, numit după Piața Independenței din Kiev, era destinat recrutării a numeroși manifestanți anti-ruși din vestul Ucrainei cu puțin înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și organizarea de excursii cu autobuzul la Chișinău pentru aceștia. Cu toate acestea, în ultimul moment, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a fost informat cu privire la „conspirații privind o eventuală lovitură de stat care urmează să aibă loc” pentru a genera artificial știri despre o lovitură de stat pro-occidentală planificată în Republica Moldova. Această mișcare ar fi trebuit să descurajeze puternic alegătorii pro-occidentali ca să se mai prezinte la urne, oferind, în consecință, avantaj electoral taberei pro-ruse.
Ancheta ziarului german mai evidențiază alte zece „proiecte” de propagandă, prin care Kremlinul a planificat acțiuni de influențare a electoratului din Republica Moldova. Printre acestea s-ar mai fi numărat mesajele politice transmise prin diverse canale cu tentă politică de pe YouTube sau amenințările cu bombă împotriva numărării voturilor, acolo unde candidatul susținut de Moscova era pe cale să piardă, care aveau ca scop evacuarea personalului din secția de votare pentru ca indivizi străini să pătrundă în secții și să schimbate buletinele de vot în favoarea lui Igor Dodon.
„Unul din motive înfrângerii lui Igor Dodon în fața Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova a fost faptul că rușilor li s-au semnalat că sunt cunoscute planurile lor în detaliu, ceea ce a dus la anularea multor operațiuni planificate și deja începute de la Kremlin”, se mai precizează în ancheta ziarului german.
De asemenea, Bild mai scrie că, chiar dacă serviciile moldovenești au reușit să oprească în timp util unele dintre operațiunile de influență din vara și toamna anului 2020, ceea ce urma să fie experimentat în Republica Moldova ar putea reprezenta un plan pentru viitoarele alegeri federale din Germania.
„Imaginea pro-europenilor extremiști de dreapta din Republica Moldova ar putea fi înlocuită cu „fruntași ai unei dictaturi ecologice” în Germania, de exemplu, în scopul de a preveni un guvern critic la adresa Rusiei, din care să facă parte Partidului Verzilor”, mai scrie publicația germană.
În replică, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) condus de Igor Dodon, a reacționat virulent după ce cotidianul german Bild a publicat documente secrete ale Serviciului de Informații și Securitate de la Chișinău, calificând „drept calomnios” articolul publicației. PSRM Moldova a amenințat cu va da judecată atât publicația germană, cât și presa din Republica Moldova care va prelua articolul cu pricina în care sunt descrise detaliat operațiunile Kremlinului de manipulare, intoxicare și dezinformare a cetățenilor moldoveni.
Dezvăluirile intervin în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, programate pentru data de 11 iulie, la care PSRM participă în cadrul unui bloc electoral comun cu Partidul Comuniştilor, al lui Vladimir Voronin.
