Poluarea care acoperă oraşul nu mai rămâne doar o chestiune de statistici oficiale. După ploile torenţiale de la finele săptămânii trecute, spuma albă de pe străzile Iaşului s-a revărsat mai departe în râurile şi lacurile înconjurătoare oraşului, iar specialiştii spun că efectele s-au fost văzute imediat. Există imagini cu spumă atât de multă încât poate fi confundată cu grămezi de zăpadă şi gheaţă pe râul Jijia, iar la lacurile Ciric 2, Vlădiceni şi în diverse zone pe Bahlui au fost văzuţi sute de peşti morţi.
Conf.dr. Sivliu Gurlui, de la facultatea de Fizică a Universităţii „Cuza“, a explicat că spuma albă care apare pe străzi după ploaie este, de fapt, o substanţă care conţine surfactanţi, folosită în combustibil pentru curăţarea motoarelor. Substanţa se regăseşte şi în detergenţii pentru uz casnic sau industrial, este eliminată de motoare în timpul combustiei, o parte din ea se depune pe sol, o altă parte stă în atmosferă, combinată cu restul particulelor rezultate în urma combustiei, iar în contact cu apa apare această spumă sesizată pe străzile oraşului.
Ce se întâmplă acum?
Conf.dr. Silviu Gurlui susţine acum şi că peştii, câteva sute de kilograme doar la Vlădiceni, au murit în contact cu o cantitate foarte mare din această „otravă albă“ pe care o reprezintă spuma. „S-a spălat oraşul şi a fost dus mai departe în circuitul naturii. Este un rezultat al poluării, clar; ploile abundente au curăţat efectiv atmosfera şi totul s-a scurs în canalizare şi în ape. Din acest motiv au murit şi peştii – apa s-a deversat acolo, din canalizări. La Vlădiceni cel puţin a fost un genocid – era apă de trei metri cu mizerie care se deversa spre lacuri, pe vegetaţie, la doi metri de curţile oamenilor. Aceşti agenţi surfactanţi găsiţi şi în detergenţi duc practic la paralizarea peştilor, la scăderea oxigenului din apă, iar moartea lor e inevitabilă“, a explicat universitarul.
„Rezultatele analizelor fizico-chimice de pe râurile Bahlui şi Jijia nu prezintă modificări ale indicatorilor de calitate specifici care să indice o poluare accidentală. De aceea apreciem că mortalitatea piscicolă are cauze naturale. Astfel, precipitaţiile de tip torenţial produse în ultima perioadă, urmate de creşterea rapidă a debitelor de pe cursurile de apă, cu antrenarea de sediment, a dus la creşterea turbidităţii şi a materiilor în suspensie, ceea ce a determinat producerea mortalităţii unor specii de peşti“, au precizat cei de la ABA Prut, specificând şi că nisipul şi mâlul dislocat de agitarea apei a ajuns în branhii, fapt ce a dus la blocarea acestora.
Analize ABA Prut-Bârlad, contestate: „Măsurătorile trebuie făcute pe loc“
Deşi ei au cules 5 kilograme de peşte mort de pe râurile Bahlui şi Jijia şi 6 de la acumularea Ciric II, profesorul Gurlui spune că s-a deplasat în weekend la locurile unde a fost informat şi el de diferite persoane că au fost peşti morţi şi oamenii i-au descris cum sătenii veneau şi luau canităţi foarte mari de peşti care pluteau morţi deja pe ape. La Vlădiceni, spre exemplu, acesta a fotografiat peşti şi de câteva kilograme exemplarul aflaţi în stare de putrefacţie după ce au murit prin sufocare. Totodată, cercetătorul contestă şi rezultatele analizelor ABA Prut prin faptul că au fost luate la câteva zile după prima furtună, cea mai devastatoare, şi substanţele toxice din ape s-au diluat. „Să facă publice rezultatele. Măsurătorile trebuie făcute pe loc, atunci când au fost probleme. Acum nu au absolut nicio relevanţă: uitaţi-vă la străzi, arată curate, toată spuma şi mizeria s-a scurs deja după patru zile de ploi. Joi sau vineri trebuiau luate probe“, a completat conf.dr. Silviu Gurlui. Acesta a luat propriile mostre imediat după ploi şi a precizat că va prezenta rezultatele analizelor atunci când vor fi finalizate.
