Ritmul topirii gheţarilor de pe Terra, din cauza schimbărilor climatice, s-a dublat în ultimii 20 de ani, contribuind de acum la creşterea cu peste 20% a nivelului mării, arată datele unui studiu publicat miercuri, relatează AFP, preluată de Agerpres. Pe termen scurt, apa provenită din topirea ghețarilor va ajuta unele regiuni de pe glob, însă această resursă se va epuiza.
Gheţarii de pe Terra, din Himalaya în Anzi şi până la cei din Alpi, au început să se micşoreze de la jumătatea secolului al XX-lea, în condițiile în care temperatura globală a crescut cu un grad față de era preindutrială. Însă doar câteva sute dintre cei 220.000 de gheţari de pe Pământ – exceptând calotele glaciare din Groenlanda şi Antarctica – sunt monitorizaţi in situ.
“Existau multe regiuni în care nu ştiam felul în care evoluau gheţarii”, a declarat Romain Hugonnet, autorul principal al acestui studiu publicat în revista Nature.
Graţie unei jumătăţi de milion de imagini obţinute din satelit, “prima cartografiere completă a micşorării gheţarilor din lume” a ajuns la concluzia că “toţi gheţarii se topesc”, cu doar câteva mici excepţii, a adăugat acelaşi cercetător de la Universitatea ETH din Zurich şi de la Universitatea Toulouse.
Ritmul de micșorare s-a dublat în 20 de ani
Gheţarii tereştri au pierdut 267 de miliarde de tone de gheaţă, în medie, pe an, între 2000 şi 2019, potrivit acestui studiu. Este vorba despre o cantitate suficientă pentru a acoperi în întregime Elveţia sub un strat de 6 metri de apă în fiecare an, au comentat reprezentanţii Universităţii ETH Zurich într-un comunicat.
În plus, topirea s-a accelerat: de la o medie de 227 de miliarde de tone pe an între 2000 şi 2004, s-a ajuns la o medie de 298 de miliarde de tone pe an între 2015 şi 2019.
“Excluzând zonele de la periferia Groenlandei şi Antarcticii, deci păstrând în acest studiu 70% dintre gheţarii planetei, s-a trecut în 20 de ani de la o micşorare medie care depăşea cu puţin o treime de metru pe an, la o două treimi de metru pe an”, a subliniat Romain Hugonnet. “În 20 de ani, s-a dublat viteza de micşorare. Este foarte îngrijorător”, a adăugat el.
Gheţarii din Alaska, din Alpi şi din Islanda fac parte dintre aceia care s-au micşorat cel mai repede.
Ce se întâmplă cu apa din topirea ghețarilor
Concluziile generale ale studiului concordă cu cele formulate de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), care conţineau însă marje foarte mari de incertitudine. “Studiul nostru are o incertitudine redusă cu un factor de 10”, a precizat Romain Hugonnet, referindu-se mai ales la impactul generat asupra creşterii nivelului mării.
Această topire a contribuit cu 21% la creşterea nivelului mării de la începutul secolului, reprezentând 0,74 milimetri pe an, conform noii cercetări.
Noile date, mult mai exacte din punct de vedere geografic, ar putea contribui la planificarea urbană în anumite regiuni foarte populate, unde gheţarii joacă un rol major pentru aprovizionarea cu apă şi pentru agricultură.
“Pe termen scurt, gheţarii care se topesc din ce în ce mai repede vor furniza tot mai multă apă către râuri, servind astfel ca un fel de tampon în anumite regiuni precum India sau în Anzi în perioadele aride. Dar, apoi, se va atinge un maxim, iar cantitatea de apă va scădea rapid, până când nu va mai exista deloc”, a avertizat acelaşi cercetător, estimând că “peste câteva decenii, majoritatea regiunilor vor intra pe această pantă descendentă”.
