România și alte șapte state membre ale UE din Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est au semnat vineri un document comun în care apără rolul gazului natural într-o Europă neutră din punct de vedere climatic. Într-o declarație comună, miniștrii din Bulgaria, Cehia, Grecia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria au subliniat că “gazul natural reprezintă un sprijin valoros pentru generarea variabilă de energie electrică regenerabilă din energia eoliană și solară”. Documentul a fost semnat din partea României de ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri Virgil Popescu.
Cele opt țări solicită ca infrastructura de gaze naturale să fie considerată “unul dintre factorii care permit trecerea durabilă și rapidă către generarea de energie termică și electricitate, transport, procese industriale și rezidențiale de încălzire și răcire”.
Documentul semnat de cele opt țări apare în condițiile în care Uniunea Europeană este de acord să utilizeze ambițiile cuprinse în Pactul Ecologic European pentru redresarea economică europeană în urma pandemiei de COVID-19, un plan amplu care va fi cuprins în noul Cadru Financiar Multianual, dar și într-un fond separat de redresare și transformare.
România și celelalte state semnatare avertizează că “întreruperea sprijinului pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurii de gaze care contribuie și îmbunătățește tranziția energetică va face foarte dificil pentru multe state membre să mobilizeze suficiente investiții pentru a acoperi nevoile masive pentru proiectele cheie de infrastructură energetică”.
De asemenea, statele menționate avertizează că o potențială întrerupere a sprijinului financiar pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurii de gaze va genera mai multe costuri pentru lupta împotriva schimbărilor climatice și va periclita investițiile extinse deja realizate în actuala infrastructură de gaze.
Acest avertisment vine și în contextul în care Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri, 27 mai, o nouă versiune pentru viitorul buget multianual al UE.
“Menținerea sprijinului UE și a asistenței financiare pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze printr-un cadru care să permită fonduri structurale și împrumuturi de investiții este de o importanță crucială“, subliniază miniștrii din Bulgaria, Cehia, Grecia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
În ce privește România, premierul Ludovic Orban a solicitat deja în cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Bruxelles în luna ianuarie ca în viitorul buget al UE să fie eligibile fondurile pentru înfiinţările de reţele de gaze. De altfel, România este unul dintre statele participante la un important proiect energetic regional, conducta BRUA, menită să conecteze energetic Bulgaria, România, Ungaria și Austria.
La nivel regional, un alt actor cheie în această privință este și Polonia, care a demarat construcțiile mai multor conducte regionale.
Totodată, cu excepția Greciei, celelalte șapte state semnatare fac parte din Inițiativa celor Trei Mări, o platformă politică care are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital.
