Primăria Municipiului Iași, în colaborare cu Asociaţia Municipiilor din România, Asociația CIVICA și Asociația culturală PRO Event au organizat sâmbătă, 16 iunie, conferința „Cum modelăm un oraș pentru oameni – Specialiștii proiectează orașe pentru oameni, primarii le administrează”. Evenimentul a avut loc sub egida Consiliului Consultativ al Arhitecților din Europa Centrală și de Est (CCA – CEE) fiind dedicat factorilor care influențează în mod decisiv dezvoltarea urbană. La conferință au participat aproximativ 100 de invitați – primari de municipii, arhitecți șefi în administraţiile locale, arhitecţi, urbanişti şi alţi specialişti în domenii conexe dezvoltării urbane, din România și din Republica Moldova pentru a explora soluții de umanizare a orașelor românești prin regenerarea cartierelor ridicate în timpul regimului comunist și dezvoltarea spațiilor publice.
Primarul Iașului, Mihai Chirica, a vorbit despre implicarea societății civile în creionarea unui stil de viață care să dezvolte comunitățile locale, dar și de personalizarea economică a tututor zonelor orașului.
„Activitatea de administrare a unui oraș este pentru mine un adevărat câmp de luptă deschis pe care trebuie să-l gestionez, atuuri fiind dezbaterile și evaluările continue asupra necesităților acestui oraș. E nevoie de organizarea unor astfel de întâlniri pentru că rămâne o modalitate deschisă de conlucrare. De ce să-ți impui punctul de vedere, când e mai simplu să-ți atragi partenerii potriviți? Indiferent de domeniul de activitate, oameni diferiți aduși la aceeași masă au aceleași cuvinte cheie «mă doare», «îmi pasă». Fiecare oraș are specificul său, iar Iașul are o moștenire istorică ce reprezintă o valoare de patrimoniu inconmensurabilă. Primarii au nevoie de curaj, pentru că își pun de fiecare dată «pielea» la bătaie, la mijloc fiind decizii care pot fi interpretate și care la prima vedere nu sunt populare. De exemplu, dacă se închide centrul orașului, vor fi cel puțin 15.000 de conducători auto care vor fi vehemenți împotriva unei astfel de situații. Voi scurtcircuita circulația prin fața Teatrului Național într-o manieră puțin brutală pentru conducătorii auto, dar sunt convins că peste un an de zile închiderea întregului bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt se va vedea astfel. Avem nevoie de curaj, pentru că această calitate este însoțită de un gând bun și în consecință, rezultatul va fi unul potrivit. Cetățenii vor să aibă o viață bună acolo unde locuiesc. Zonele periferice trebuie să arate ca centrul orașului, adaptate la condițiile urbane specifice. Am încercat să provoc zonele orașului să contrabalanseze ce s-a întâmplat în centru. Am reușit acest lucru și în consecință, platformele industriale au primit din ce în ce mai multe investiții, chiar majore, care cumulate depășesc de departe investiția din zona centrală. Acest lucru a făcut să transfere punctul de atracție din centrul orașului și în alte zone. Noi, primarii suntem criticați pentru modul de gestionare al plaformelor industriale, însă noi nu am putut să ne privatizăm. S-a vândut tot cu o ușurință incredibilă, parte din aceste privatizări realizându-se sub acoperișul corupției. Orașele trebuie ajutate de stat în ceea ce privește reconversia zonelor industrializate nu din intervenția comunităților locale, ci chiar din decizia statului”, a declarat primarul Mihai Chirica.
Președintele Ordinului Arhitecților din România, arh. Șerban Țigănaș a nuanțat importanța maturizării colaborării dintre administrațiile locale, specialiști și cetățeni asupra spațiului public: „Spațiile publice contează, pentru că sunt locuri ale tuturor intereselor, sunt inclusive și aduc echilibru pentru aceste elemente. Spațiile publice reprezintă adevărata oglindă a unui oraș, indiferent dacă vorbim de lucrări de reabilitare, regenerare urbană. Condițiile ca triunghiul format din administrațiile locale, specialiști și cetățeni să funcționeze sunt transparența, competența și consultarea/dialogul. Anul trecut, Seul (Coreea de Sud) a fost gazda congresului Uniunii Internaționale a Anhitecților, unde principala temă de discuție a fost dezvoltarea orașelor. Primăria de acolo a creat funcția de arhitect public, fiind vorba de 150 de specialiști, generatori ai proiectelor din cartiere, care discută cu cetățenii, care mai apoi vin cu ideile la primăria metropolei. Mă gândesc cum ar fi, ca noi arhitecții, să fim catalizatori ai cetățenilor aici în România”, a opinat arhitectul Șerban Țigănaș, moderatorul conferinței.
Primarul Municipiului Oradea, Ilie Bolojan a militat pentru refacerea unitară a fațatelor clădirilor publice dar și a celor care aparțin persoanelor private, totul în scopul creării atractivității orașului, scop care să fie susținut și de proiecte de regenerare urbană.
„Pentru a ne crea o identitate, ne-am concentrat pe centrul istoric, care să fie distinctiv european prin clădirile de patrimoniu. Dacă Iașul îl poți identifica ușor cu Palatul Culturii, am considerat că este important să reabilităm și să punem în valoare elementele de patrimoniu care ne diferențiază de celelalte orașe, fiind astfel o bază pentru atragerea de turiști dar și pentru constituirea unei identități locale. Un centru de oraș distinctiv este un factor care contribuie la starea de bine a oamenilor. Atunci când vii cu proiecte mari, de regenerare, te lovești de o contestare puternică pentru că oamenii sunt predispuși inerției, nedorind să se schimbe lucrurile. Noi am trecut peste etapa de contestare și ne-am asumat tot ce am făcut. Administrațiile locale au obligația de a crea politici publice care să influențeze contextul, oamenii luând decizii în funcție de acest factor. Cred că dacă urmărim niște politici viabile care s-au pus în practică în alte țări în domeniile reabilitării centrelor istorice, a extinderii spațiilor pietonale, a gestionării parcărilor, a schimbării funcțiunii unui centru istoric, într-un termen rezonabil se vor vedea schimbări importante în «inima» unui oraș”, a punctat primarul Ilie Bolojan.
În cadrul evenimentului au participat cu prezentări de specialitate: Marcel Ionescu-Heroiu, specialist senior în Dezvoltare Urbană la Banca Mondială, conf.univ.dr.arh. Liviu Nichi Ianăși, cadru didactic la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), conf.univ.dr.arh. Gabriel Pascariu, director de departament la UAUIM, specialist în dezvoltare și planificare urbană și teritorială și președinte al Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România, arh. Eugen Pănescu, co-fondator al biroului Planwerk, arh. urb. Ina-Elena Stoian, fondator biroului de proiectare INAS atelier proiectare, conf.univ.dr.arh Mihai Drișcu, președinte al Ordinului Arhitecților din România – filiala Iași și decan al Facultății de Arhitectură „G. M. Cantacuzino” din Iași, dr.arh. Ionel Oancea, fost arhitect-șef al Iașului (1994-2004). Conferința a constituit prilej și pentru lansarea primelor ghiduri care mapează evoluția spațiilor urbane în România: „Ghid de regenerare a cartierelor comuniste” și „Ghid de reabilitare a spațiilor publice”, semnate de Alexandra Nae și Adina Vințan, tipărite de Asociația Municipiilor din România.
