În primul mandat de președinte al României, Klaus Iohannis a blocat capturarea României de către PSD, punând bazele ”României normale”. În următorii 5 ani, președintele Klaus Iohannis va construi ”România normală”, alături de Guvernul PNL.
Klaus Iohannis are experiența necesară și stie ce are de făcut pentru a fi un președinte care să reprezinte eficient interesele românilor. Șeful statului a dovedit în primul mandat că are capacitatea de a ține România pe drumul drept, chiar și în condiții vitrege.
Imediat după alegerile din 2016, PSD a început războiul cu România, pregătind ordonanța 13 privind amnistia și grațierea, prin care ar fi fost salvați mai mulți inculpați, inclusiv Liviu Dragnea, acuzat de abuz în serviciu. Klaus Iohannis a câștigat o primă bătălie, alături de români. Pe baza Constituției, șeful statului a mers la ședința Executivului și a vorbit despre cei „doi elefanți”, solicitând ca cele două acte normative să nu fie adoptate. PSD a aprobat ordonanța într-o altă ședință de guvern, de data aceasta ținând secret faptul că subiectul era pe ordinea de zi. Președintele Klaus Iohannis a ieșit în stradă, alături de sute de mii de români indignați, iar Guvernul PSD a abrogat ordonanța 13.
Au urmat alte bătălii, pentru a proteja legislația anti-corupție, atacată de PSD pe toate fronturile, fie că vorbim de legile justiției, Codul Penal, Codul de procedură penală sau de legea ANI.
Blocarea legilor în favoarea infractorilor
Klaus Iohannis a fost președintele care a folosit, cel mai des, atribuțiile constituționale de a superviza corectitudinea unor acte normative.
Constituția îi oferă președintelui dreptul să ceară reexaminarea unor legi și Klaus Iohannis și-a exercitat această atribuție de 85 de ori, mai mult decât în mandatul anterior al fostului președinte. Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu 75 de acte normative, aprobate de majoritatea parlamentară. 52 din sesizări au fost admise. Anterior, fostul președinte Traian Băsescu a avut, în 10 ani de mandat, 32 de sesizări ale CCR, dintre care 18 respinse și 14 admise.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneția în privința modificărilor aduse Legilor justiției și Codurilor penale.
Președintele Klaus Iohannis, a convocat, potrivit atribuțiilor constituționale, Referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei și grațierii, a modificărilor aduse prin ordonanțe legislației din justiție și a legilor penale și introducerea posibilității sesizării CCR și de alte instituții decât Avocatul Poporului. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările președintelui și, ca un prim efect, la propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii, pe care PSD o ținea la sertar.
România normală
Rezultatelele de la euroalegeri și de la referendum au dus la pierderea majorității de către PSD. Parlamentul a aprobat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, iar Klaus Iohannis l-a putut desemna premier pe Ludovic Orban, inaugurând un parteneriat cu Guvernul pentru construirea ”României normale”.
Klaus Iohannis este preocupat și de drepturile românilor din afara granițelor. A solicitat și a obținut reforma sistemului electoral pentru a permite votul românilor din străinătate, fără cozi și alte umilințe la care au fost supuși cetățenii români de guvernările PSD. Noua legislație prevede simplificarea votului prin corespondență, program de vot extins pe trei zile, înființarea de noi secții, menținerea programului de vot și după ora 21 în cazul în care sunt cozi la vot.
În al doilea mandat, Klaus Iohannis își propune să continue pe bazele puse deja în primul mandat. De data aceasta, în parteneriat cu Guvernul PNL. Un amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice este indispensabil pentru reconstrucţia credibilităţii și modernizarea instituţiilor publice.
Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue. Susținem independența justiției, promovăm profesionalismul, corectitudinea și integritatea funcției publice, se afirmă în programul președintelui Klaus Iohannis. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Aceste acte normative trebuie să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO.
Pentru ca actul de justiţie să fie unul de calitate, profesioniștii direct implicaţi trebuie să beneficieze de toate condiţiile necesare, de la infrastructura instanţelor și parchetelor, a poliţiei judiciare, până la aspecte care ţin de claritatea și de predictibilitatea legislaţiei.
România normală este o țară în care primează legea și unde demnitatea umană este respectată. O țară unde nu sunt eliberați zeci de mii de infractori înainte de termen și unde nu se intenționează eliberarea marilor corupți. Una dintre prioritățile noului Guvern PNL este arbogarea Legii recursului compensatoriu, care a făcut posibile aceste eliberări înainte de termen.
