Online și offline. Aspecte reprobabile ale antisemitismului în pandemie

0
147

În cadrul unui editorial Digi24, Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, Deputatul Alexandru Muraru a explicat care sunt aspectele reprobabile ale antisemitismului în pandemie.

Redăm, în continuare, conținutul integral al editorialului:


Astăzi este ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. O zi care ar fi trebuit să fie mereu încărcată de rememorare, de asumare și de vindecare a rănilor produse de ideologii criminale și de antisemitism. Când a fost stabilită, acum aproape 20 de ani în urmă, nu cred că cineva se îndoia de nevoia ei, dar cu siguranță, nu ar fi putut admite că, peste două decenii, umanitatea va trăi probabil cea mai mare creștere a curentului antisemit de la stabilirea acestei zile comemorative.

Am observat în aproape doi ani de când a izbucnit pandemia că reacțiile populației cu privire la măsurile sanitare preventive și la restricții au fost diverse. Rezistența la aceste măsuri a devenit tot mai aprigă în ultimul an, odată cu lansarea campaniilor de vaccinare. Pandemia și evoluția ei au devenit un teren fertil pentru toți cei cu înclinații spre teoriile conspirației și putem găsi multe explicații pentru care acestea sunt atât de atractive. Însă ceea ce intrigă cel mai mult este că pandemia a devenit prilej de manifestări antisemite.

Trivializarea Holocaustului este una dintre formele cele mai perverse de antisemitism. În ultimii doi ani a crescut exact această formă de negare a Holocaustului cunoscută drept trivializare prin comparație. Organizații specializate care urmăresc acest fenomen la nivel mondial arată că trivializarea Holocaustului este o formă a antisemitismului contemporan. Dar Holocaustul nu are grad de comparație și nu poate fi trivializat fără a afecta memoria victimelor nazismului și demnitatea supraviețuitorilor. Ei bine, există legături directe între protestele împotriva restricțiilor și această formă de antisemitism.

Un raport publicat zilele trecute de Combat Antisemitism Movement (o mișcare nepartizană de tip ”grassroots” formată din persoane fizice și organizații din toată lumea care acționează pentru combaterea antisemitismului) arată cum a crescut trivializarea Holocaustului în mediul online în ultimii doi ani. Au fost luate în calcul postări pe social media, site-uri de știri și forumuri în mai multe limbi, au fost cuantificate mai mult de 60 de milioane de comentarii care au comparat restricțiile din pandemie cu crimele naziștilor împotriva evreilor. Tot acest număr uriaș de comentarii a făcut această comparație absurdă care a putut fi auzită și din gura unor politicieni din SUA, Europa (la noi membrii AUR nu s-au dezmințit) sau chiar din Israel, lucru care nu face altceva decât să alimenteze negaționismul Holocaustului.

Măsurile preventive și temporare de lockdown au fost comparate cu închiderea evreilor în ghetouri, iar vaccinarea anti-covid a fost comparată cu experimentele medicale pe care naziștii le făceau cu deținuți evrei. Comparațiile dintre măsurile restrictive pentru a proteja populația de COVID-19 cu crimele naziștilor împotriva evreilor (sunt prea multe probe și imagini în care protestanți împotriva restricțiilor s-au costumat ca evrei din lagărele naziste sau chiar abominabila comparație a unor epidemiologi cu sinistrul Josef Mengele) sunt un afront adus memoriei victimelor și demnității supraviețuitorilor, așa cum am spus, dar sunt și mai mult de atât având în vedere cifrele. Autorii raportului arată că vorbim despre un „trend alarmant”.

Avem, din păcate, locul nostru în lista de exemple negative. Recent conducerea AUR a emis un comunicat în care a minimalizat Holocaustul despre care spune că este „o temă minoră” încălcând astfel legislația românească, și acest caz de negaționism a intrat în atenția procurorilor care au demarat o investigație. Timpul și istoria ne-au arătat în multe rânduri cum discursurile care minimalizează marile drame ale omenirii sunt primul pas pe calea revenirii la violență. Trebuie să încurajăm instituțiile statului să ia măsuri ferme astfel încât legislația să fie respectată, altfel ne vom confrunta cu tot mai multe derapaje.

În aceste zile Organizația Națiunilor Unite tocmai a adoptat rezoluția inițiată de Germania și Israel prin care este condamnată negarea Holocaustului. România trebuie să demonstreze că rămâne un stat care nu tolerează abaterile discursive și violențele de tip extremist, o țară care a înțeles și își asumă greșelile trecutului (de exemplu, în aceste zile comemorăm crimele comise în timpul „rebeliunii legionare”). Și cea mai bună demonstrație se face prin aplicarea legii.