Noul Cod de procedură penală, manual de presiune în mâinile lui Dragnea. Cum și-a asigurat liderul PSD soluția achitării

Atacate la scenă deschisă, amenințate cu atacul la Curtea Constituțională, modificările aduse și votate ieri în plenul Camerei Deputaților de către majoritatea PSD-ALDE la Codul de procedură penală vin în întâmpinarea nevoilor lui Liviu Dragnea și a altor politicieni certați cu legea. Dar în cazul liderului PSD, noile  schimbări sunt cu bătaie lungă și nu privesc neapărat posbilitatea de ataca o sentință definittivă, ci mai degrabă posibilitatea inducerii unei achitări în noul său dosar în care se așteaptă o primă sentință și împiedicării unui nou recurs din partea procurorilor DNA.

Majoritatea parlamentară a făcut ieri o demonstrație de forță în plenul decizional al Parlamentului, impunând  o serie de modificări aduse pe ultima sută de metri  atât în comisia Iordache, cât și în timpul dezbaterilor. Cei 175 de deputați care au votat în procedură de urgență pentru adoptarea nouui Cod de procedură penală au tranmis în fapt un semnal: unul de presiune pe procurorii și judecătorii care instrumnetează sau trebuie să dea o sentință în cazul politicienilor  cu probleme penale, semnal care riscă să fie interpreta ca atare de cei vizați de aceste modificări de procedură.

Concret, noile prevederi includ modificări făcute unor articole, cu dedicație pentru politicieni sau oameni cu putere și influență, care pun în mâinile acestora  instrumente eficiente pentru a bloca sau influența procedurile de anchetă, dar și viitoarele sentințe, în favoarea lor și a induce un nou tip de autocenzură în  acțiunile magistraților, care riscă să fei trași la răspundere mai ușor în instanță de către inculpați și chiar de către condamnați.

Atât Opoziția, cât și presa s-a axat în special pe  prevederea potrivit căreia neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului ar oferi posbilitatea resdeschiderii Dosarului Referendumul pentru Liviu Dragnea și anulării deciziei de condamnare cu suspendare.

Trecând  peste  retroactivitatea unei astfel de prevederi  care nu are aproape nici o șansă să fie  acceptată drept constituțională în cazul unui atac la Curtea Constituțională,  adevărata miză  a acestei prevederi pentru Liviu Dragnea este pentru viitor, coroborată cu alte articole  schimbate în noul Cod de Procedură Penală, care-l pot scuti de riscul unei condamnări cu executare în noul său dosar.

În prezent, liderul PSD așteaptă o decizie în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Variantele sunt multiple: el poate fi condamnat, achitat sau poate să mai aștepte sentința încă o vreme, deși până acum  au fost operate trei amânări de către  completul de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care instrumentează acest caz.

La prima vedere,  componența completului de trei judecători  care se ocupă de acest dosar, i-ar putea oferi lui Dragnea speranța unei achitări în primă instanță, chiar dacă la ultimul termen, procurorii au cerut închisoare cu executare pentru toţi inculpaţii din dosar. În cazul lui Dragnea, o pedeapsă de până la 7 ani şi 6 luni de detenţie pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual.

Completul de 3 judecători este format din Ştefan Pistol, Geanina Arghir şi Constantin Epure. Ultimul dintre aceştia a făcut parte şi din completul de 5 judecători care a acordat, marţi, sentinţa de 6 ani de închisoare pentru Elena Udrea în dosarul Gala Bute. Totuși, Epure a fost şef complet în dosarul în care Tăriceanu a fost achitat în mai în procesul de mărturie mincioasă privind retrocedarea fermei Băneasa. De alfel, completul atât de la Dragnea cât şi de la Tăriceanu este format din aceeaşi trei judecători, singura diferenţă fiind preşedintele de complet.

Preşedintele completului lui Dragnea, Ştefan Pistol, a dispus o achitare scandaloasă în dosarul Revoluţiei de la Timişoara (“Masacrul din Calea Lipovei”). Achitare a oferit Ştefan Pistol şi în două dosare în care a fost inculpat Gigi Becali.  Ulterior, la completul de 5 judecători prezidat de fosta șefă a ICCJ, LIvia Doina Stanciu, Becali a fost condamnat.

Același Ştefan Pistol nu a dat închisoare cu executare în dosarul lui Gruia Stoica în care în primă instanţă acesta fusese condamnat la 4 ani cu executare.

Mai recent, același magistrat a respins audierea prin videoconferinţă din Serbia a lui Sebastian Ghiţă, dar a susținut  condamnarea cu suspendare a liderului liderului PNL Ludovic Orban, făcând opinie separată la sentința de achitare primită de acest lider al Opoziției.

În schimb, al treilea judecător din complet, Geanina Arghir a fost cea care a dat soluţie de achitare pentru Ludovic Orban, sentinţă care a rămas şi definitivă.

Aceasta a mai fost parte şi din completul care a decis condamnarea lui Mohammad Munaf la 10 ani de închisoare în dosarul răpirii jurnaliştilor din Irak.

În momentul de față, judecătorii au amânat din nou pronunțarea sentinței în acest dosar pentru 21 iunie. Motivul: Fosta soție a lui Liviu Dragnea ar fi depus cu întârziere concluziile scrise în această speță.

Sentinţa pe care o va primi Dragnea este una crucială, chiar dacă este în primă instanţă, deoarece liderul PSD mai are o condamnare defintivă, de 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Referendumului, iar procurorul DNA a cerut la ultimul termen anularea suspendării sentinţei din acest dosar.

La prima vedere, Dragnea are o șansă să primească o achitare din partea acestor judecători. O nouă prevedere din Codul de procedură penală netezește deja drumul. Potrivit acesteia, se poate dispune “sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată”.  Cu alte cuvinte, magistrații vor fi nevoiți să calce ca pe ouă atunci când administrează un caz penal, altfel riscă să fie ei înșiși subiectul unei anchete penale. Ceea ce înseamnă că magistrații mai slabi la înger sau mai influențabili de factorul politic vor fi mai predispuși  să dea achitări sau condamnări mai bânde decât să riște astfel de complicații.

Mai mult, Dragnea  a reușit să-și întărească poziția în cazul unei eventuale  achitări în primă instanță.

”Art. 421 alin (2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decțt dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”, se arată în amendamentul PSD adoptat ieri de către plenul Camerei Deputaților.

În fapt, Iistanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi, aproape imposibil  pentru procurorii de caz, iar pentru Liviu Dragnea ar fi o garanție în plus că lucrurile nu vor lua o întorsătură nedorită pentru el.