Noul Cod Silvic, aflat în dezbatere parlamentară, promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii şi reprezintă un set complet de măsuri pentru combatarea tăierilor ilegale, a afirmat miercuri ministrul Mediului, Costel Alexe.
Acesta s-a referit, într-o declaraţie de presă, la amendamentele pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor le susţine şi pe care mizează pentru descurajarea fenomenului tăierilor ilegale din păduri. Unul dintre acestea prevede că transportul materialelor lemnoase cu un volum de peste 0,1 mc, neînsoţite de avize de transport, constituie infracţiune.
“Noul Cod Silvic promovează o legislaţie de temut pentru cei care sfidează legile pădurii. Aceasta reprezintă un set complet de măsuri pentru combatarea tăierilor ilegale. Orice furt de arbori va fi încadrat ca infracţiune şi sancţionat ca atare, indiferent de valoarea prejudiciului produs. Toată lumea trebuie să înţeleagă că cine taie ilegal poate ajunge inclusiv după gratii, conform acestei modificări a Codului Silvic. Este o schimbare foarte mare a legislaţiei dacă stăm să ne gândim că, până mai ieri, infracţiune era doar fapta care presupunea un prejudiciu mai mare de 5 ori decât preţul mediu al unui metru cub de lemn pe picior. Nu cred că este corect! Furtul este furt, indiferent de volum!”, a subliniat Costel Alexe.
Alte amendamente care au susţinerea ministerului de resort se referă la confiscarea vehiculelor utilizate pentru comiterea de infracţiuni silvice şi la interzicerea tăierilor la ras în rezervaţiile naturale.
“Cei care fură lemne vor rămâne definitiv şi fără maşinile, camioanele sau tirurile pe care le folosesc pentru a comite ilegalităţi. Cât priveşte tăierile la ras, legislaţia actuală le interzice în prezent doar în parcurile naţionale şi naturale. Însă, noi avem în ţară şi peste 700 de rezervaţii naturale cu o suprafaţă de aproape 300.000 de ha în care, astăzi, tăierile la ras sunt permise. Dacă noul Cod Silvic va fi aprobat în forma susţinută de minister, tăierile la ras vor fi interzise pe circa un milion de ha, suprafaţa însumată a parcurilor naţionale şi naturale şi a rezervaţiilor naturale”, a mai precizat Costel Alexe.
De asemenea, alte amendamente care completează setul de măsuri împotriva fenomenului tăierilor ilegale se referă la introducerea obligativităţii avizului de transport şi pentru rumeguş, biomasă, coaja arborilor şi orice rest de lemn. Totodată, o altă modificare se referă la schimbarea modului de comercializare a masei lemnoase.
“Dacă aceste amendamente vor trece, vom şti unde ajunge orice buştean şi cherestea, dar şi orice rest de lemn, rezultat din procesul tehnologic. Din evaluările noastre, circa un milion de tone (de biomasă) circulă anual fără avize de transport. Apoi, schimbăm din temelii modul în care se comercializează lemnul în România: din lemn pe picior, în lemn fasonat. Când lemnul este vândut pe picior nu se cunoaşte volumul exact de lemn recoltat. Totul se bazează pe estimări. Comercializarea ca lemn fasonat, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene, opreşte orice abuz al estimărilor în defavoarea pădurii. Am propus ca această măsură să se realizeze etapizat: până la 1 ianuarie 2023 – 50% din masa lemnoasă va fi comercializată ca lemn fasonat pentru ca, în 2025, toată masa lemnoasă să fie comercializată în acest fel”, a spus Alexe.
Totodată, alte amendamente la Codul Silvic susţinute de minister prevăd modificarea metodologiei de calcul a cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 de ha, parcurgerea evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate, dar şi permiterea accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea prin drumurile forestiere.
“După aprobarea Codului Silvic, sumele destinate pazei suprafeţelor de pădure sub 30 de ha vor creşte cu peste 30%. În prezent, avem circa 418.000 de ha de suprafeţe de pădure sub 30 de ha. Dintre acestea doar jumătate sunt păzite. Avem nevoie ca toate aceste suprafeţe să fie sub pază dar şi să investim mai mult în asta, chiar şi acolo unde aceasta este deja asigurată! Gândiţi-vă că acum sumele investite în paza acestor păduri sunt de 53 de lei pe an şi pe ha la munte, 86 de lei pe an şi pe ha la deal şi 173 lei pe an şi pe ha la câmpie. Cu aceste sume, paza este deficitară. În ceea ce priveşte evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate cred că cel mai mare câştig al acestei măsuri este implicarea populaţiei în soarta pădurilor din ariile naturale protejate. În ceea ce priveşte accesul proprietarilor de terenuri agricole care nu pot ajunge la terenurile lor decât prin pădure, au fost multe nedreptăţi de-a lungul timpului: au fost proprietari care nu au putut ajunge pe terenurile lor decât dacă plateau o taxă. Prevederea din Codul Silvic le dă dreptul să folosească drumurile forestiere ca să ajungă la ce e al lor, fără constrângeri”, a mai spus ministrul Mediului.
El a vorbit şi despre amendamentul care va permite accesul liber al oamenilor pentru recreere în păduri, inclusiv cu bicicleta, precizând că au fost introduse mai multe prevederi care reglementează amenajarea în fondul forestier naţional de poteci şi trasee pentru mers, alergare şi biciclete.
“Lupta cu tăierile ilegale nu se poate purta pe un singur front. Aceasta trebuie abordată din mai multe direcţii şi cu tactici diferite. Doar aşa le putem opri! Prima noastră tactică a fost să întărim controlul şi să supraveghem în timp real pădurea: am promovat prin HG un sistem informatic de control care să fie cu ochii pe pădure 24 de ore din 24 – SUMAL-UL! A doua strategie este să susţinem şi să promovăm o legislaţie aspră împotriva celor care vor fi prinşi că taie ilegal! Noul Cod Silvic face trecerea de la o legislaţie prea relaxată, incapabilă să-i convingă pe cei care taie ilegal să se oprească, la una exigentă, în care nimeni nu mai stă la discuţii cu infractorii”, a menţionat Costel Alexe.
