Majoritatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au pronunţat joi în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, ceea ce ar urma să faciliteze finanţarea lor, au declarat mai multe surse diplomatice.
Uniunea Europeană este pe punctul de a finaliza partea de climă din taxonomia sa privind finanţarea sustenabilă, o reglementare inovatoare care vizează direcţionarea capitalului privat dinspre activităţile economice poluante spre cele pe care UE le consideră a fi prietenoase cu mediul.
Includerea gazelor naturale şi a centralelor nucleare pe lista investiţiilor „verzi” creează diviziuni în rândul statelor membre. Însă la summitul şefilor de stat şi de guvern care a început joi la Bruxelles, „o mare majoritate a statelor membre” şi-a exprimat dorinţa de a include gazele şi energia nucleară pe lista investiţiilor durabile, a declarat un diplomat european pentru AFP, preluată de Agerpres. Alte două surse au confirmat şi ele existenţa unei „majorităţi” de state favorabile acestei idei.
Explozia preţului gazelor naturale a creat un context favorabil energiei nucleare. Însă chiar şi aşa subiectul taxonomiei verzi nu ar urma să fie evocat în concluziile summitului european, în lipsa unui consens.
La mijlocul acestei luni, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor „verzi” până la finele acestui an.
„Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arată într-o declaraţie care a fost semnată şi de reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.
Însă alte state membre, precum Germania, Austria şi Luxemburg, se opun ideii includerii energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi” , la fel ca şi mai multe ONG-uri care atrag atenţia asupra problemei depozitării pe termen foarte lung a deşeurilor radioactive.
Energia nucleară este responsabilă pentru aproximativ un sfert din producţia de electricitate a UE graţie centralelor nucleare amplasate în 13 ţări membre. În 2020, aproximativ 70% din energia electrică generată în Franţa a fost produsă în centrale nucleare, în timp ce în Cehia ponderea a fost de aproximativ 37%.
Comisia Europeană ar urma să decidă în lunile următoare dacă taxonomia sa va eticheta gazele naturale şi energia nucleară drept investiţii „verzi”. Propunerea Comisiei ar putea fi respinsă de eurodeputaţi sau de majoritatea statelor membre.
