Primul pariu pe care trebuie să-l câștigăm noi, toți cei care ne gândim la viața culturală a Iașului, este acela de a face în așa fel încât conceptul atât de drag nouă, cel de „Iași – capitală culturală”, să câștige cât mai mult sens. Enunțată de Carol I, imediat după preluarea tronului Principatelor Unite, această sintagmă pare să fi devenit în timp, din păcate, un fel de „mângâiere pe creștet” din partea capitalei, la care noi, moldovenii, nu dăm suficiente semne că suntem pregătiți să avem reacție.
După ani de zile în care nu am beneficiat de gesturi concrete din partea decidenților de la București cu privire la locul Iașului în arena culturală națională, am încercat în cursul acestui an, într-o perioadă de criză majoră precum cea prin care trecem, din postura de secretar de stat la Ministerul Culturii, să identific mecanismele prin care să realizez câteva gesturi reparatorii față de moștenirea culturală și politică a Iașului. În această categorie intră clasarea cimitirului Eternitatea și a celui Evreiesc ca monumente istorice, dosare ce trenau la Ministerul Culturii de mai mulți ani, precum și clasarea Fabricii de Țigarete și a conacului Cantacuzino Pașcanu de la Ceplenița.
Pentru că Iașul cultural are nevoie de investiții, am convins în aceste luni factorii decidenți să introducă mai multe obiective în Programul de Convergență și Reconstruire, cum ar fi amenajarea expozițiilor permanente și a unor depozite de patrimoniu de la Complexul Muzeal Național Moldova, amenajarea exterioară sustenabilă la Palatul “Al. I. Cuza” de la Ruginoasa, terminarea lucrărilor de restaurare și consolidare a Corpului 4 de la Teatrul Național Iași, restaurarea și revitalizarea Casei Calimah Ghica, înființarea Muzeului Copiilor, restaurarea și reabilitarea Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, toate în valoare de peste 65 de milioane de lei. Proiectul care cred că va marca însă viața culturală a Iașului pentru următorii ani va fi acela de ridicare a unui sediu nou pentru Opera Națională Română Iași, proiect ce face parte dintr-un amplu program de investiții în insfrastructura culturală a României, ce va fi realizat prin contractarea unui împrumut de către Guvernul României de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei.
Dincolo de gesturile reparatorii, absolut necesare, este nevoie să trecem însă și la alte acțiuni concrete de sprijin pentru viața culturală a Iașului. Din acest motiv, ca senator al PNL din partea județului Iași, voi susține mai multe inițiative care vor putea contribui la schimbarea percepției potrivit căreia domeniul cultural este doar un consumator de resurse financiare. Pentru că, din punctul meu de vedere, domeniul cultural poate genera locuri de muncă și venituri pentru persoanele fizice și pentru autoritățile publice.
Pentru următorii ani, Iașul are nevoie de accesarea mecanismelor de finanțare naționale, dar și europene pentru proiectele de restaurare, conservare și de punere în valoare a patrimoniului cultural imobil. După un an în care m-am ocupat de problematica patrimoniului național, consider ca fiind absolut necesare măsuri precum :
• corectarea, în sensul optimizării ei, a legislației privind mecanismele de finanțare naționale;
• bugetarea corespunzătoare a Programului Național de Restaurare a monumentelor istorice (PNR);
• stimularea investițiilor locale în cultură prin administrațiile locale, oferindu-le acestora acces la un fond de finanțare dedicat lor, precum și la programe de formare specializate;
• o inventariere a monumentelor istorice, prin Institutul Național al Patrimoniului, în colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii;
• identificarea clădirilor de patrimoniu cu însemnătate istorică și culturală aflate în diverse stadii de degradare și elaborarea unui program național de restaurare a acestor edificii, printr-o eficientă coordonare și o bună colaborare pe parcursul întregului proiect a administrației centrale cu cele locale;
• realizarea unui proiect de anvergură, prin coordonare cu autoritățile locale, care să aibă în vedere marcarea prin lucrări de artă vizuală, monumente de for public, a locurilor de mare rezonanță culturală.
Ne-am obișnuit să vedem Iașul ca pe un oraș al muzeelor, dar, dincolo de o asemenea percepție generală, cred cu tărie că, dacă vrem ca acestea să devină cu adevărat obiective importante ale turismului cultural, este nevoie de încurajarea unor noi viziuni muzeale, în special în privința adaptării la noile mijloace de expunere, specifice secolului XXI. Având și această convingere, voi susține ca senator de Iași din partea PNL, în legislatura 2020-2024, o serie de măsuri cu relevanță națională, dar toate având posibilitatea unor efecte concrete și în Iași, precum:
• instituirea unui fond național de achiziții de patrimoniu mobil, la care să aibă acces, pe bază de proiect, toate instituțiile muzeale din țară, indiferent de tipul de subordonare: centrală sau locală;
• introducerea, la nivelul Ministerului Culturii, dar și la nivelul administrațiilor locale, a unor programe de finanțare a proiectelor de educație muzeală;
• identificarea spațiilor și susținerea administrațiilor publice locale în realizarea unor centre de artă contemporană regionale sau/și a unor muzee de artă contemporană în regiunile în care acestea lipsesc;
• îmbunătățirea sistemului de achiziții publice de creație artistică, căci, dincolo de muzeele specifice, dedicate artei contemporane, orice tip de instituție muzeală, indiferent de domeniul pe care îl acoperă, are de câștigat prin atragerea creației artiștilor vizuali în proiecte expoziționale;
• identificarea unor spații neutilizate, degradate, prin colaborarea dintre administrația centrală și administrațiile locale, și introducerea lor în circuitul cultural, prin concursuri de proiecte destinate ONG-urilor sau artiștilor independenți, urmărindu-se transformarea lor în centre artistice sau muzeale.
Anul 2020 a fost, cu siguranță, pentru întreaga viață culturală românească, unul al încercărilor dificile, dar cred că, din păcate, sectorul cultural independent, a fost cel mai greu încercat. Or, având această perspectivă, suntem datori cu toții să alocăm o mult mai mare atenție operatorilor culturali independenți, prin îmbunătățirea mecanismului de alocare a finanțărilor nerambursabile pentru proiecte culturale.
Ca om politic care a crezut mereu în forța sectorului privat, voi susține din postura de senator câteva măsuri absolut necesare și mult așteptate de către toți cei care activează în zona culturii independente. Astfel, printre măsurile pe care le voi avea în vedere, subliniez următoarele:
• finalizarea unui recensământ al sectorului cultural independent și crearea unui mecanism de monitorizare și evaluare periodică a evoluției sale, în colaborare cu Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală;
• elaborarea unui „Statut al artistului” și a unui „Statut al lucrătorului cultural”, ambele în mod imperios necesare, pentru a permite o mai corectă și mai eficientă finanțare a activității artiștilor și lucrătorilor culturali independenți;
• lansarea unui amplu program de finanțare a sectorului independent, care să cuprindă, între altele, granturi pentru funcționare, precum și crearea unui fond de pensii pentru lucrătorii independenți;
• iniţierea unor programe de granturi și de rezidențe pentru artişti individuali şi pentru colective de artişti, pe domenii diverse, de la cele tradiţionale, la proiecte interdisciplinare și de creație digitală;
• dezvoltarea Fondului Național de Urgență pentru Cultură, care să fie un sprijin real în situații excepționale, precum criza generată de pandemia de Covid-19, dar și pentru alte situații speciale care pot apărea; prin acest fond se va avea în vedere susținerea operatorilor culturali instituţionali sau independenţi în vederea unei bune desfăşurări a activității în situații de criză;
• lansarea unui program național de Tichete Culturale, pornind de la cadrul legal deja existent și prin adaptarea modelelor de succes ale tichetelor de masă și tichetelor de vacanță.
Asemenea măsuri au, în mod cert, aplicabilitate la nivel național și ele trebuie să vină în sprijinul întregului domeniu cultural. Însă ele sunt concepute totodată și pentru a răspunde unor necesități concrete ale culturii ieșene, indiferent de sectorul cultural la care m-am referit. Căci, beneficiind de o implicare reală și de o abordare realistă, dar și cu conștientizarea clară a importanței culturii pentru o națiune, Iașul chiar are șansa de a da valoare deplină conceptului de „capitală culturală”, pe care îl poartă cu sine ca moștenire istorică.
Liviu Brătescu,
Secretar de Stat Ministerul Culturii
Prim vicepreședinte PNL Iași