Un caz aparent banal la Iaşi ne aduce în prim plan un fenomen grav, care se petrece într-un sistem medical bolnav, ce parcă înghite degeaba miliarde de lei, şi în care mita pare a fi generalizată la toate nivelurile. Un bărbat malnutrit este pe moarte la cel mai dotat spital din Moldova, „Sfântul Spiridon“, după ce a ajuns aici în şoc hemoragic la UPU, din cauza unui ulcer. În România, bolile digestive se află pe locul doi în lista cauzelor de mortalitate, în timp ce în Occident această cauză este pe locul cinci sau chiar şase. În ţară, Iaşul ocupă un loc de top în acest trist clasament, Regiunea Nord -Est fiind în capul listei, cu o mortalitate dublă faţă de vestul ţării. Motivele acestor diferenţe uriaşe ţin de sărăcie, de alimentaţie şi de asistenţa medicală precară u studenţii străini care fac practica la Iaşi studiază cu mare atenţie astfel de cazuri, în ţara lor neîntâlnindu-le decât în cărţi.
Un bărbat de 62 de ani din comuna Mădârjac, judeţul Iaşi, a ajuns acum câteva zile în stare foarte gravă la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului „Sfântul Spiridon“ din cauza unui ulcer duodenal. Cunoscut cu malnutriţie protein-calorică, bărbatul fusese anterior internat la Spitalul de Pneumoftiziologie. Aici a fost tratat pentru fibrotorax stâng. Ulterior, după ce starea sa s-a ameliorat, a fost externat şi trimis acasă, unde i s-a dat să urmeze un tratament antiiflamator şi antiseptic. În scurt timp, bărbatului i s-a făcut rău, şi a chemat ambulanţa. „Era palid, dispneic, cu stare generală alterată, în şoc hemoragic. A fost intubat în momentul intrării în UPU, echilibrat hemodinamic şi respirator. Ulterior, i s-a făcut o endoscopie digestivă superioară, în urma căreia s-a descoperit un ulcer duodenal“, a declarat Diana Cimpoeşu, coordonator UPU SMURD Iaşi.
Pacientul a intrat imediat în sala de operaţie, la sfârşitul săptămânii trecute. Starea sa era şi ieri foarte critică în continuare, bărbatul aflându-se la ATI, iar medicii fiind foarte rezervaţi privind evoluţia. Dincolo de tragedia lui, cazul poate părea unul banal pentru un spital cum este „Sfântul Spiridon“, cel mai mare din Moldova. Nu este însă banal, şi asta din cu totul alte motive, care practic împing Iaşul, şi România, în rândul ţărilor comparabile cu lumea a treia, şi nu cu Occidentul.
În Occident, vezi astfel de cazuri doar în cărţi. La Iaşi avem zilnic
Medicii ieşeni atrag atenţia asupra faptului că bolile sistemului digestiv, cum este şi cea a pacientului de mai sus, sunt în continuare o mare problemă, acestea fiind la noi pe locul doi ca mortalitate, după bolile cardiovasculare. Asta în condiţiile în care statisticile oficiale ale Uniunii Europene arată că, aici, ca medie, rata mortalităţii pentru boli digestive se află abia pe poziţia a şasea, mai mică decât cea datorată bolilor respiratorii, şi chiar accidentelor. „Cazurile de hemoragie digestivă superioară care există în ţara noastră nu se mai întâlnesc cu aceeaşi frecvenţă în ţările europene. Dacă vin studenţi sau rezidenţi străini, ei sunt bucuroşi, dacă se poate spune aşa, atunci când văd astfel de cazuri, pe care la ei le pot învăţa doar la şcoală, sau din literatura de specialitate. La noi, cazurile de pacienţi cu hemoragie digestivă există în fiecare zi. Iar uneori apar şi cazuri grave, mergând până la şoc hemoragic“, a adăugat Diana Cimpoeşu.
În România, bolile aparatului digestiv se situează între primele cauze de mortalitate, populaţia infantilă fiind afectată în mod disproporţionat, ca o consecinţă a dependenţei indicatorului de condiţiile de igienă şi alimentaţie ale familiei. În anul 2016, ultimul pentru care sunt statistici centralizate la nivel naţional, mortalitatea prin boli digestive a fost în România de 65,3 decese la 100.000 de locuitori, valoarea corectată a indicatorului fiind de 51,3 decese la 100.000 de locuitori, cu un exces de mortalitate pentru sexul masculin, dar şi cu cifre record la nivelul Uniunii Europene în privinţa minorilor care mor din această cauză. Din nefericire pentru noi, judeţele care au înregistrat niveluri ridicate ale deceselor prin boli digestive în anul 2016 sunt cuprinse în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din care face şi Iaşul parte, regiune urmată la distanţă de cea de Sud-Est şi de cea de Sud (Muntenia). Valori ridicate ale acestui indice sunt, pe lângă Iaşi, în judeţele Bacău, Vaslui, Galaţi, Botoşani, Vrancea, Neamţ, Tulcea, Călăraşi, cu valori ale mortalităţii digestive cuprinse între 62,2 şi 88,6 decese la 100.000 de locuitori. Rata mortalităţii prin bolile digestive în 2016, în judeţul Iaşi, era de 57 la 100.000 de locuitori, mult peste media pe ţară (51). Mortalitatea din regiunea din care face parte Iaşul este dublă faţă de cea din Regiunea Centru (Braşov-Sibiu), şi aproape triplă faţă de cea din Regiunea Vest (Timiş, Arad).
