Publicistul Ion Cristoiu a realizat pe blogul său personal o analiză asupra diferenței fabuloase de voturi întregistrate de USRPLUS la alegerile locale, comparativ cu alegerile europarlamentare. Acesta afirmă că scăderea înregistrată se va acutiza.
Ion Cristoiu a menționat că analiza prestaţiei USRPLUS la localele din 27 septembrie 2020 se confruntă cu câteva dificultăţi importante, iar “Judecarea rezultatelor obţinute de USRPLUS la localele din 2020 şi, evident, profeţirea rezultatelor de la parlamentare pot fi făcute corect numai prin luarea în considerare a cifrelor”.
La alegerile locale din 27 septembrie, USR (în alianţă cu PLUS) a obţinut următorul scor:
La consiliul general al municipiului Bucureşti – 26,98% .
Votul la primării pe ţară: 9,75%.
Votul la consilii judeţene pe ţară: 8,89%,
Aceste rezultate trebuie raportate în primul rând la rezultatele obţinute în cele două alegeri din 2019, punctează publicistul.
La alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019, USRPLUS a obţinut 22,36% din voturi.
Candidatul USRPLUS la alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie 2019, Dan Barna, a obţinut 15,02% din voturi, clasându-se pe locul al treilea.
Un alt punct de raportare îl reprezintă creditarea dată de sondaje:
Sondaj IMAS la comanda Europa FM, 31 august: Alianţa USR-PLUS – 18,3%
Sondaj CURS, realizat în perioada 28 august – 4 septembrie: USR-PLUS – 16%.
Sondaj Avangarde, realizat în perioada 3-7 septembrie: USR-PLUS – 17%.
Sondaj IMAS, la comanda Europa FM realizat în perioada 7023 septembrie: USR-PLUS – 17%.
Ion Cristoiu consemnează și câteva concluzii:
“1. USRPLUS a beneficiat de un răsfăţ incredibil din partea caselor de sondare. Cifra s-a învîrtit în jurul lui 17%. A obţinut la votul politic în jurul lui 9%. Cu 8% mai puţin. Disproporţia, compromiţătoare pentru sondajele de opinie, se explică prin postura USRPLUS de partid la modă. Pentru conducerea formaţiunii, a fost o otravă sub formă de drog. S-a trăit în legănarea plăcută a scorului exagerat dat de toate casele de sondare.
2. Faţă de cele două rezultate anterioare, rezultatul la votul politic e nemulţumitor. Aproape 9% înseamnă mai puţin cu 13% faţă de mai 2019 şi mai puţin cu 6% faţă de prezidenţiale. E limpede că asistăm la o cădere USRPLUS după momentul de entuziasm din mai 2019“.
Publicistul afirmă că procesul se explică foarte simplu: “USRPLUS a fascinat prin Programul Un altfel de politică. Am scris despre aspiraţia multor români spre un altfel de politică în nenumărate rînduri. (…)
O parte a electoratului de Dreapta ar fi ieşit la vot pentru a se realiza un altfel de politică.
USRPLUS nu i-a oferit această ocazie“.
În final, Ion Cristoiu concluzionează că USRPLUS trebuie să se comporte ca un veritabil partid de Opoziție, dat fiind faptul că împarte același electorat cu PNL.
