În contextul unei creșteri a atacurilor antisemite în Uniunea Europeană în ultimii ani, dar și a teoriilor conspirației cu tentă antisemită din timpul pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a adoptat prima Strategie UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Strategia va fi pusă în aplicare în perioada 2021-2030. Măsuri, recomandări și finanțări importante vor fi alocate în următorii ani.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat cu ocazia adoptării că „strategia pe care o prezentăm astăzi reprezintă o schimbare radicală în modul în care reacționăm la antisemitism”, iar Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, a subliniat că antisemitismul este incompatibil cu valorile UE şi cu modul nostru de viață european și de aceea combaterea antisemitismului este o datorie față de cei care au murit în Holocaust, precum și față de cei are au supraviețuit și generațiilor viitoare.
Potrivit unui comunicat transmis presei de către Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, deputatul Alexandru Muraru, Guvernul României salută adoptarea Strategiei UE, care vine în sprijinul eforturilor autorităților de a preveni și combate antisemitismul la nivel național și local. Strategia UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești este complementară cu documentul strategic adoptat de Guvernul României în luna mai a acestui an, privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Mai mult decât atât, în timpul lucrărilor pentru pregătirea Strategiei UE, Guvernul a transmis Comisiei Europene un punct de vedere despre prioritățile de acțiune în lupta împotriva antisemitismului, care se regăsește în totalitate în documentul publicat ieri. Mai mult, progresele făcute de România în ultimii ani în materia combaterii antisemitismului demonstrează că țara noastră, ca Stat Membru al UE, a anticipat importanța și evoluțiile unui domeniu fundamental.
Strategia UE este structurată pe trei piloni, care vizează: prevenirea și combaterea antisemitismului sub orice formă; protecția și promovarea vieții evreiești; și educație, cercetare și memoria Holocaustului. O serie de măsuri sunt prevăzute pentru fiecare dintre aceste trei deziderate, fiecare având alocat un buget necesar implementării.
Astfel, pentru a preveni și combate antisemitismul, Comisia Europeană are în vedere, pe de o parte, crearea unei rețele europene de monitori și organizații evreiești care să lucreze la eliminarea discursurilor de ură din mediul online, și pe de altă parte sprijinirea organizațiilor independente pentru a dezvolta contra-narative la antisemitism. Ca o noutate, Comisia va coopera cu industria şi cu companiile IT pentru a preveni afișarea şi vânzarea ilegală online a simbolurilor, a obiectelor şi a literaturii legate de nazism. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să recurgă la sprijinul Europol în ceea ce privește activitățile de combatere a terorismului, atât online, cât şi offline. Totodată, Comisia Europeană își propune să organizeze un eveniment de tip Hackathon din care să rezulte modalități inovatoare de a contracara antisemitismul în mediul online, și să coopereze cu companiile industriale și din IT pentru a preveni afișarea și vânzarea ilegală de simboluri naziste și materiale în format digital despre naziști.
În scopul protecției și promovării vieții evreiești în Europa, Comisia va crește finanțarea pentru proiectele care vizează o mai bună protecție și pază a spațiilor publice și a lăcașurilor de cult evreiești. Vor fi luate măsuri suplimentare pentru protejarea cimitirelor evreiești din Europa, și se vor organiza campanii de informare despre bunurile culturale evreiești jefuite de naziști și despre patrimoniul cultural evreiesc. În viitor, Comisia Europeană va sprijini activ cunoașterea siturilor de patrimoniu evreiesc și prin promovarea vizitelor tinerilor europeni în acele locuri.
Holocaustul este o pată în istoria europeană care a afectat viața evreiască în Europa, iar statele membre ale UE au o datorie morală nu numai de a eradica antisemitismul, dar și de a crește gradul de cunoaștere al viitoarelor generații despre evenimentele Holocaustului. UE va sprijini crearea unor trasee prin „locuri ale Holocaustului” în cooperare cu comunitățile locale, și va înființa o rețea de tineri ambasadori europeni care să promoveze memoria Holocaustului. Statele membre vor beneficia de sprijin inclusiv pentru educație și cercetare privind antisemitismul, Holocaustul și viața evreiască, prin intermediul unui centru european de cercetare a Holocaustului.
„În calitate de Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, apreciez demersul Comisiei Europene de a propune aceste măsuri care vor duce la o intensificare a eforturilor Statelor Membre și a comunității internaționale pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești.
Adoptarea acestei strategii reprezintă un punct cheie în combaterea antisemitismului în istoria UE. Deși multe dintre domeniile de politică legate de combaterea antisemitismului sunt în primul rând de competența statelor membre, UE are un rol important de jucat în ceea ce privește formularea orientărilor de politică, coordonarea acțiunilor statelor membre, monitorizarea punerii în aplicare şi a progreselor, oferirea de sprijin prin intermediul fondurilor UE şi promovarea schimbului de bune practici între statele membre” – a declarat Alexandru Muraru.
