Guvernul a aprobat noi măsuri pentru accesarea celor 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresare economică prin intermediul Planului Naţional de Redresare și Reziliență

0
1427

Guvernul României a aprobat în ședința de luni măsuri pentru a facilita accesarea fondurilor europene alocate în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, context în care Executivul a dat undă verde acordării a două miliarde de lei pentru pregătirea proiectelor de atragere a fondurilor europene în perioada 2021 – 2027, sumă care va fi decontată de Uniunea Europeană, a anunțat ministrul fondurilor europene Marcel Boloș, într-un briefing de presă la Palatul Victoria.

Astfel, au fost adoptate, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene, Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat.

În viitoarea perioadă de programare România va avea un buget estimat de 79,9 miliarde euro fonduri europene, din care 30,4 miliarde euro destinate implementării instrumentului “Mecanismul de redresare și reziliență” (13,7 miliarde euro – granturi și 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi), mai arată sursa citată.

Potrivit lui Boloş, bugetul este structurat pe trei mari destinaţii. O primă parte din buget, în valoare de 30,4 miliarde de euro, este alocată mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru care România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât acesta să fie negociat cu Comisia Europeană. O a doua componentă de buget, în valoare de 28,4 miliarde de euro, este alocată politicii de coeziune. Un al treilea buget de 19,2 miliarde de euro este dedicat politicii agricole, pentru care documentele strategice necesare României se află în plin proces de elaborare.

Ordonanțele adoptate stabilesc cadrul legislativ pentru proiectele care vor fundamenta Planul Naţional de Redresare și Reziliență

În vederea atragerii acestor fonduri este necesară elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care vor fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență. Primul draft al documentui trebuie elaborat până în luna octombrie, pentru a fi negociat cu Comisia Europeană până în luna aprilie 2021 în vederea aprobării.

“Este un document de extremă importanţă pentru România. Scopul este de a ameliora starea economică a României şi de a restarta activităţile economice”, a spus Boloş.

“În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate astăzi (luni – n. r.), aşa cum am spus, bugetul de 30,4 miliarde de euro este corespunzător mecanismului de cooperare şi rezilienţă, din care România are 16,7 miliarde de euro împrumuturi şi 13,6 miliarde de euro ce urmează să fie alocate sub formă de grant. Proiectul de ordonanţă stabileşte două categorii de măsuri importante, şi anume alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, iar a doua categorie de măsuri se referă la sistemul de guvernanţă intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, ca să poată monitoriza aceste proiecte şi să se poată derula procesul de negociere, elaborare şi aprobare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a susţinut ministrul Fondurilor Europene, citat de Agerpres.

Acest plan are două componente, una de investiţii şi una de reforme.

“Pe componenta de investiţii, trebuie respectate patru cerinţe principale şi anume: proiectele de investiţii propuse trebuie să corespundă tranziţiei verzi şi investiţiilor verzi, aşa cum există acest trend la nivelul Uniunii Europene. A doua cerinţă este legată de digitalizare, a treia este cea corespunzătoare ameliorării stării economice a României, iar al patrulea criterii este cel de restartare a activităţii economice la nivel naţional”, a continuat ministrul.

Ce obiective trebuie să îndeplinească proiectele de investiții publice?

Potrivit Ordonanței aprobate de Executiv,  proiectele de investiții publice finanțate în cadrul PNRR vor trebui să îndeplinească condiții precum:

  • să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, cu angajamente ale beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din grant și până la sfârșitul anului 2023 pentru restul de 30% din grantul contractat;
  • să contribuie la îmbunătățirea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României;
  • să obțină avizul conform al structurii MFE prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din Mecanismul de redresare și reziliență și contribuția la obiectivele de îmbunătățire a stării economiei și de creștere a rezilienței.

Proiecte de infrastructură adaptată schimbărilor climatice, mobilității urbane și sănătății, printre cele 11 tipuri de proiecte ce vor fi finanțate prin Planul Național de Relansare și Reziliență 

1. Proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru combaterea riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren. Valoarea totală a proiectelor va fi de 700 milioane lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare

2. Proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației. Valoarea totală a proiectelor va fi de maximum 450 de milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe.

3. Proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății. Bugetul total – 500 de milioane de lei.

4. Proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură și altele asemenea. Bugetul maxim – 125 milioane de lei

5. Proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării. Bugetul maxim – 250 milioane de lei.

6. Proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane. Buget maxim – 250 milioane de lei.

7. Proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență. Buget maxim – 40 de milioane de lei

8. Proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică – inclusiv medicală. Buget maxim de 8,5 milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate.

9. Proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru construcția, reabilitarea si modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției și domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv digitalizare. Buget maxim de 250 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune.

10. Proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice, inclusiv construcția/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esențiale, centre de instruire și pregătire, centre de rezervă, regionale și județene, destinate managementului situațiilor de urgență și asigurării rezilienței serviciilor IT&C. Buget maxim de 10 milioane de lei.

11. Proiecte de transformare/tranziție digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță, infrastructura IT&C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor – frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar și implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale. Buget maxim de 100 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnicoeconomice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritățile publice centrale și locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor și companiilor.

Pentru întocmirea documentațiilor tehnico-economice necesare realizării proiectelor finanțate prin PNRR, actul normativ prevede alocarea de la bugetul de stat a unei sume de aproximativ 2 miliarde lei.

În ce domenii sunt alocate cele 2 miliarde de lei pentru realizarea documentațiilor

Un prim domeniu pentru care este elaborată documentaţia este cel de transport, care este o nevoie reală pentru România, ce va cuprinde de la investiţii în autostrăzi, la investiţii în calea ferată, în metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului.

Al doilea domeniu important pentru care Guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesară pregătirii documentaţiilor tehnico-economice este cel al schimbărilor climatice: irigaţii, eroziunea solului, protecţie antigrindină, împăduriri.

Un alt domeniu de investiţii este cel legat de mobilitate şi regenerare urban, turism, cultură, eficienţă energetică, campusuri şcolare pentru învăţământul dual şi colegii cu tradiţie. Pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare pregătirii proiectelor.

O sumă consistentă, 500 de milioane de lei, s-a alocat şi pentru sănătate, în special domeniului oncologic şi celui al bolilor cardiovasculare.

Alte domenii considerate prioritare sunt cercetarea, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situaţiile de urgenţă şi digitalizarea.

Măsuri pentru dezvoltarea urbană și rurală

Cel de al doilea act normativ adoptat în ședința de Guvern reglementează măsurile care vor sprijini dezvoltarea localităților urbane și rurale în diferite domenii precum: mobilitate urbană, regenerare urbană, servicii publice de utilități, eficiență energetică.

Măsurile sunt adoptate în contextul în care în prezent, finanțările sectoriale fragmentate (apă, drumuri, energie etc.) generează investiții subevaluate și neconectate, care nu contribuie la o strategie ecologică pentru orașe. De asemenea, este necesară creșterea semnificativă a investițiilor în prevenirea și pregătirea pentru a face față potențialilor dezastre și schimbări climatice în condițiile în care nivelul actual al investițiilor este inadecvat în comparație cu riscurile.

Suplimentar, din cauza crizei generate de virusul SARS-CoV-2, capacitatea financiară a orașelor de a susține implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene s-a diminuat din cauza reducerii veniturilor încasate la bugetele locale.

În acest context, actul normativ adoptat reglementează:

  • unitățile administrativ teritoriale urbane vor putea depune proiecte pentru a dezvolta și satele incluse în structura lor administrativă în domeniile: mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de drumuri, soluții inteligente de conectare la utilități, precum și pentru dezvoltarea transportului public în comun de călători;
  • în baza strategiei de dezvoltare locală, comunele din cadrul zonelor urbane funcționale vor putea depune proiecte în cadrul Programelor Operaționale Regionale (POR) pentru implementarea la nivel național a conceptului de „smart village”;
  • localitățile urbane vor putea depune proiecte în cadrul POR pentru implementarea conceptului de „smart city”;
  • comunele vor putea contracta finanțări în cadrul POR și Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru dezvoltarea infrastructurii de drumuri de pe teritoriul lor și a conectivității cu drumurile din exterior, pentru rețelele de apă-canalizare și/sau pentru conectarea la rețeaua de distribuție a combustibililor.
  • Municipiile reședință de județ vor putea contracta fonduri în cadrul POR, Programului Operațional Transport și/sau Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru:

– dezvoltarea de proiecte de mobilitate urbană în parteneriat cu comunele limitrofe;

– dezvoltarea și implementarea de proiecte de infrastructură rutieră care vizează variantele ocolitoare și/sau conectivitatea la rețeaua de transport transeuropeană TEN-T Centrală/Globală;

-dezvoltarea de proiecte de transport cu trenul metropolitan/urban pentru a susține transportul în comun;

– dezvoltarea infrastructurii edilitare a comunele limitrofe: rețelele de apă-canalizare/drumuri/de distribuție a gazelor naturale, precum și alte categorii de proiecte de infrastructură.