Modificările aduse Codului de Procedură Penală au creat nemulţumiri în rândul celor care aplică legea, considerând că multe articole vor duce la reducerea atribuţiilor, în special a procurorilor. De asemenea, modificările sunt criticate şi de opoziţie, dar şi de o parte a societăţii civile.
“Cum te afectează pe tine modificările adoptate la Codul de procedură penală din această seară?
Pe scurt, voi avea de clasat vreo 1500 de dosare de conducere fără permis, sub influența alcoolului sau drogurilor, ucideri din culpă, părăsirea locului accidentului și altele.
O să fie simplu pentru mine. Voi pleca și eu la 16:00 de la muncă, nu mă voi mai duce în weekend. Dar o să fie dureros să văd atâta nedreptate pentru victime.
Ce să zic, atenție în trafic!
Violuri, tâlhării, omoruri, corupție…
Aproape totul se va clasa pentru că multe probe nu vor mai putea fi administrate, altele necesită timp (expertize)”, scrie un procuror pe Facebook.
“In prezent, dacă hotărârea se ia de un judecător care ulterior nu are posibilitatea de a semna, in locul lui va semna pe hotărârea luată deja președintele instanței.
Prin modificările care se vor votate noaptea asta, se va interzice acest lucru: dacă judecătorul nu mai poate semna hotărârea, se va relua procesul. Interesant, pentru procesele încheiate deja, cică se vor redeschide, inventându-se un caz de revizuire nemaiîntâlnit până acum.
Asta e cel puțin ciudat: numai legea penală mai favorabilă poate retroactiva, pe când restul legilor – cum e și cea de procedură penală în cauză – se pot aplica numai pentru viitor. O astfel de prostie juridica numai unor români le putea trece prin cap și sper ca ICCJ să conteste acest lucru la CCR.
PS. evident, totul s-ar rezolva daca în România s-ar pronunța hotărârea chiar în momentul în care este redactată. Dar tâmpenia moștenită este că întâi adoptam soluția, apoi o motivam. Nu mai spun de cazurile când descoperim la motivare că soluția e greșită. Total ilogic e procesul nostru, dar toate reformele făcute nu au rezolvat asta“, a scris, seara trecută, pe Facebook, judecătorul Cristi Danilet.
“Nu ca ar fi citit cineva inainte sa fie de acord dar cum e greu cu stiutul de carte las aici: indiciile temeinice < probe (era o definitie in vechiul cod daca se obosea cineva sa citeasca)
Art 68/1 : (1) Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta.
So…pe langa ineptia juridica “probe din care sa reiasa indicii” s-a reusit, din greseala presupun, sa si scada standardul de proba pentru a face pe cineva inculpat (legiuitorul cu manuta lui a scris ca pe noua lege ne trebuie probe din care sa reiasa indicii temeinice pentru a pune in miscare actiunea penala, pana acum era nevoie chiar de probe pe bune din care sa reiasa ca omul a savarsit infractiunea)”, a explicat, pe Facebook, Alexandra Carmen Lancranjan,procurorul care îl anchetează pe Liviu Dragnea.
Lista principalelor modificări:
-definiția suspectului va fi modificată. Suspectul va fi persoana cu privire la care există probe ori indicii temeinice că a comis o faptă penală, iar nu cea cu privire la care există o bănuială rezonabilă, cum e acum (de fapt, se urmărește înlocuirea sintagmei “suspiciune/bănuială rezonabilă” din prevederile Codului cu sintagma “indicii temeinice”);
-pentru ca denunțătorul să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă, denunțul va trebui depus în maximum un an de la data când a aflat de săvârșirea infracțiunii. Apoi, când se va sesiza din oficiu, organul de urmărire penală va trebui să arate concret de unde a aflat despre comiterea infracțiunii;
-parlamentarii au decis ca înregistrările care nu privesc fapta ori persoanele ce formează obiectul cercetării să nu mai poată fi folosite nici în dosarul respectiv, nici în altul, urmând să fie distruse la finalizarea procesului respectiv;
-datele și informațiile obținute în baza Legii securității naționale nu vor mai putea fi folosite decât în cercetarea acelor infracțiuni care afectează siguranța națională;
-procurorul va trebui să-i informeze pe toți cei care au fost supravegheați tehnic și care nu aveau nicio calitate în cadrul urmăririi penale, iar aceste persoane vor putea să conteste măsurile de supraveghere la care au fost supuși — pe partea de temeinicie, de legalitate ori de proporționalitate a măsurii. În plus, judecătorul va putea încuviința plata de despăgubiri de la stat pentru cei prejudiciați în urma acestor măsuri;
-suportarea de către stat a cheltuielilor judiciare făcute de inculpatul care a fost achitat;
-se va putea cere revizuirea hotărârii judecătorești atunci când nu a fost redactată și/sau semnată de judecătorii care au luat parte la soluționarea cauzei, precum și în situația în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele sale grave continuă să se producă;
-un alt motiv de revizuire va fi și sancționarea disciplinară a judecătorului/procurorului din proces, dacă o atare împrejurare a influențat soluția din cauza respective
