Interviu cu Daniel Buda, europarlamentar PNL, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European
Reporter: Care este opinia dvs cu privire la Pactul Ecologic European?
Daniel Buda: Europa se angajează să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic în 2050. Pactul Ecologic European are în vedere sustenabilitatea mediului, protecția resurselor naturale și utilizarea responsabilă a resurselor. Rolul principal al Pactului Ecologic este de a asigura o tranziție lină către o creștere durabilă. Ca parte a acestei tranziții, strategia de la fermă la consumator reprezintă o componentă esențială pentru asigurarea sustenabilității, în contextul în care sectorul agricol împreună cu zonele rurale reprezintă fundamentul sănătății și bunăstării cetățenilor UE.
UE este unul dintre cei mai importanți actori în comerțul internațional de produse agroalimentare. Vreau să subliniez necesitatea ca produselor europene, să fie recunoscute pentru calitatea înaltă, standardele de siguranță adecvate și conținutul ridicat de nutrienți astfel încât consumatorii europeni sau din afara Uniunii Europene să fie convinși că fac alegerea corectă atunci când le cumpără și le consumă. Obiectivul nostru cheie este de a deveni principalul actor în ceea ce privește asigurarea sustenabilității în sistemul alimentar dintr-o perspectivă globală. În contextul creșterii rapide a populației mondiale, lanțul european de aprovizionare cu alimente ar trebui să răspundă nevoilor acestui sector: să ofere tuturor și oricând produse alimentare suficiente, accesibile și de înaltă calitate, care să corespundă unei diete sănătoase, cu un impact mai mic asupra mediului și climei.
Ambiția ecologică a Acordului Verde trebuie în mod clar să țină cont de supraviețuirea fermierilor pe piața europeană, iar când fac aceasta afirmație mă refer la faptul că astăzi avem diferențe majore între plățile directe în diversele state membre, respectiv între fermierii din estul și din vestul Europei. Acordul Verde va veni ca un tăvălug peste toți fermierii, indiferent de țările unde lucrează. Sarcinile și poverile administrative vor fi la fel. Noile condiții care vor trebui respectate nu sunt puține deoarece discutăm de reducerea îngrășămintelor, mai multe reguli pe bunăstare, condiții suplimentare privind protecția mediului, și așa mai departe. Mai mult, conform datelor statistice, există diferențe majore între statele membre, cu precădere între cele din Est și Vest, referitor la cantitățile medii de îngrășăminte utilizate în funcție de posibilitățile fermierilor.
Este foarte dificil să impunem fermierului din Estul Europei să îndeplinească aceleași sarcini ecologice ca fermierul din Vestul Europei, care beneficiază de resurse financiare mult mai consistente. Cu alte cuvinte, este complicat să realizăm astăzi mult mai mult cu bani mai puțini. Ambițiile de mediu trebuie să țină cont de potențialul agricol existent.
Reporter: Care sunt, în opinia dvs, măsurile imediate pentru a contracara schimbările climatice în Europa, respectiv România?
Daniel Buda: Atât România, cât și celelalte state membre trebuie să aibă în vedere câteva aspecte legate de domeniile care țin de combaterea schimbările climatice: energie curată, industrie durabilă, construcții și renovare, mobilitate durabilă, biodiversitate, Strategia De la fermă la consumator, toate acestea la un loc ducând la eliminarea poluării.
Trebuie să fim însă extrem de judicioși cu implementarea acestora, astfel încât obiectivele propuse să poată fi și atinse cu costuri rezonabile pentru societate.
Astfel, ne dorim un mediu curat, dar în același timp, ne dorim și locuri de muncă care sunt indispensabile pentru durabilitatea societății în ansamblul său. Un Green Deal implementat deficitar poate duce la distrugerea unor industrii și depopularea de zone. De regulă, sunt o persoană optimistă, dar de data aceasta sunt de un optimism mai rezervat. Fondurile alocate prin mecanismul European al Tranziției Juste trebuie să ajungă în special în regiunile cele mai afectate, cum sunt zonele miniere carbonifere din România. Pactul Ecologic va oferi posibilitatea cetățenilor de a se recalifica și schimba locurile de muncă în alte domenii care vor afecta mai puțin schimbările climatice.
Decarbonizarea sistemului energetic al UE reprezintă o prioritate pentru ca obiectivele din domeniul climei să fie atinse.
Această abordare necesită o nouă politică industrială, bazată pe economia circulară. În martie 2020, UE va adopta o strategie industrială care va sprijini transformarea verde. Comisia va trebui să prezinte o politică bazată pe produse durabile, care va acorda prioritate reducerii și reutilizării materialelor înainte de a le recicla, iar produsele ce urmează a fi introduse pe piață Uniunii Europene nu trebuie să fie dăunătoare mediului. Se vor lua măsuri pentru a elimina declarațiile false cu privire la caracterul ecologic al anumitor produse.
Suntem obligați să venim cu soluții sustenabile și durabile în domeniul transporturilor dat fiind că acesta este responsabil de un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune, care continuă să crească. De altfel, Pactul ecologic vizează reducerea cu 90% a acestor emisii până în 2050.
Reporter: Cum ar trebui să procedeze autorităţile din România pentru a atinge obiectivele din Pactul Ecologic European, dar şi pentru a primi sprijinul financiar pentru acest lucru? Care sunt măsurile pe termen scurt pe care ar trebui să le ia România în acest sens?
Daniel Buda: Legislația relevantă în materie de energie va fi evaluată și, în cazul necesar, revizuită până în iunie 2021. Statele membre ale UE își vor actualiza apoi, în 2023, planurile naționale privind energia și clima, pentru a reflecta noile ambiții din domeniul climei. Ca parte a finanțării noului pact, Comisia Europeană a propus deja un Mecanism European al Tranziției Juste, în valoare de 100 de miliarde de euro.
Banii trebuie țintiți către zonele cele mai afectate, astfel încât să se vină cu soluții sustenabile, durabile și care să se constituie într-un sprijin real pentru cetățenii din zonele vizate.
Fără discuție, ținând cont de realitățile din teren, România trebuie să se numere printre țările care primeasc cele mai multe fonduri europene nerambursabile, deoarece suntem printre țările și regiunile europene care vor avea nevoie de un sprijin consistent și real pentru ceea ce numim o tranziție spre o economie „verde”.
Reporter: Care este valoarea investiţiilor pe care România trebuie să le facă pentru a îndeplini obiectivele din Pactul Ecologic European? Care sunt domeniile principale în care România trebuie să facă aceste investiţii?
Daniel Buda: Planul de investiții pentru Pactul ecologic va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiții în cuantum de minimum o mie de miliarde de euro. Toate statele membre, regiunile și sectoarele vor trebui să aibă o contribuție la tranziție. În mod cert unele regiuni vor fi afectate în mod diferit, dar cu siguranță, particular, vor trece prin transformări economice și sociale profunde.
Atât România, cât și celelalte state membre trebuie să aibă în vedere următoarele domenii cheie de investiții pentru a putea combate schimbările climatice: energie curată, industrie durabilă, construcții și renovare, mobilitate durabilă, biodiversitate, Strategia de la fermă la consumator și eliminarea poluării.
Reporter: Consideraţi că textul Rezoluţiei privind domeniul energiei este benefic pentru România? Este adevărat că gazul şi energia nucleară nu pot fi utilizate ca soluție de tranziție către economia verde, potrivit rezoluţiei votată în Parlamentul European?
Daniel Buda: România riscă să piardă 40% din capacitatea de generare a energiei electrice ca urmare a programului de decarbonizare prevăzut de Green Deal. Cele mai afectate sunt CE Oltenia și Hunedoara. În România gazul natural ar putea contribui la facilitarea tranziției către o economie decarbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.
România are nevoie de o tranziție lină și de sprijin financiar consistent pentru trecerea la o economie verde, nepoluantă, așa cum o solicită Pactul Ecologic European. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon. Energia nucleară, cea mai puțin poluantă, de altfel, trebuie să fie lăsată la îndemâna statelor membre ca instrument în vederea combaterii schimbărilor climatice și chiar sprijinite în acest sens.
Reporter: Ce ar trebui să facă autorităţile din România în ceea ce priveşte Complexul Energetic Oltenia, având în vedere că acesta este un producător important de energie pe cărbune, dar mare parte din Valea Jiului depinde de această companie?
Daniel Buda: Aici discutăm practic de două componente esențiale. Cu ce înlocuiești energia produsă de aceste termocentrale și ce faci cu oamenii care își pot pierde locurile de muncă. Iar răspunsurile la cele două probleme trebuie să vină deodată.
Este clar că reducerea cu peste 50% a emisiilor de carbon fără o perioadă de tranziţie va afecta economic şi social statele din estul Europei. Oltenia este direct vizată, prin termocentralele de la Turceni, Rovinari şi Craiova, care folosesc cărbunele ca materie primă. Prin Fondul de Tranziție Justă, menit să ajute regiunile bazate pe exploatarea carbonului (prin reconversia profesională a muncitorilor rămaşi fără locuri de muncă prin programe adaptate la cerințele pieței, implementarea unor noi tehnologii etc), autoritățile române trebuie să diminueze impactul tranziției ecologice a regiunilor carbonifere. În același timp, trebuie să fim serioși. Nu putem face aceste lucruri peste noapte. Discutăm de zeci de ani, însă trebuie să mișcăm lucrurile în vedere utilizării unor tehnologii cât mai puțin poluante.
Reporter: Cum vedeți necesitatea demarării exploatării gazelor din Marea Neagră, în contextul Pactului ecologic european?
Daniel Buda: Într-adevăr, Parlamentul a votat în ianuarie Rezoluția privind acordul de mediu prin care se insistă asupra asigurării ca utilizarea surselor de energie, cum ar fi gazul natural, să fie doar de natură tranzitorie, având în vedere obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050. Subliniez ca rezoluția nu are valoare legislativă, ci prezintă poziția legislativului european cu privire la noul acord de mediu și climă.
Consider că România trebuie să beneficieze de avantajele gazului din Marea Neagră, atât din punct de vedere geopolitic, să nu fie supusă constrângerilor Rusiei, cât și pentru a asigura o trecere către formele de energie alternativă și mă refer aici și la partea de investiții. Spre exemplu, exploatările de gaz ar putea contribui la finanțarea investițiilor pentru energie regenerabilă în România.
