Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o strategie de reformare a Spaţiului Schengen, fiind propuse măsuri de optimizare a managementului frontierelor externe şi finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei şi Croaţiei. Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis a afirmat că aderarea la Schengen “rămâne un obiectiv politic major pentru România”, deşi criza sanitară a afectat serios această zonă.
Comisia Europeană a transmis Parlamentului European şi Consiliului UE un document care prezintă “o nouă Strategie pentru a face cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume – Spaţiul Schengen – mai puternică şi mai rezilientă”, transmite Mediafax, care citează un comunicat de presă.
“Restabilirea Spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European şi de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcţionării normale a Spaţiului Schengen. (…) Spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre şi între cetăţeni”, arată Strategia, vizualizată de Mediafax.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, în cadrul dezbaterii “Să vorbim despre viitorul Europei” că “în contextul crizei sanitare şi al măsurilor luate de unele state membre, funcţionalitatea spaţiului Schengen, evident, a fost serios afectată”.
„Cu toate acestea, aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic major pentru România şi face parte din angajamentul pe care ţara noastră şi l-a asumat prin Tratatul de aderare la UE”, a mai spus şeful statului, citat de Agerpres.
El a subliniat că “România îndeplineşte criteriile necesare de peste zece ani, fiind un exemplu în ceea ce priveşte asigurarea securităţii pentru Uniunea Europeană”.
“Efectele crizei pandemiei au arătat anumite deficienţe în zone în care este nevoie de eforturi suplimentare, pentru a avea mecanisme mai bune atât în Schengen, cât şi zona Euro. Din această perspectivă, România intenţionează să joace un rol activ în toate demersurile ce au ca scop rezolvarea acestor probleme”, a mai declarat preşedintele Iohannis.
Strategia prezintă măsuri esenţiale pentru susţinerea şi oferirea de compensare pentru lipsa controalelor la frontiere în cadrul Spaţiului Schengen, precum şi acţiuni de creştere a rezistenţei la viitoare provocări.
Comisia Europeană propune “un sistem eficient şi modern de management pentru frontierele externe ale Uniunii Europene”, “consolidarea Spaţiului Schengen la nivel intern” şi “îmbunătăţirea sistemelor de guvernare pentru a stimula încrederea între statele membre şi pentru o mai bună pregătire în sensul gestionării crizelor”.
Strategia prevede finalizarea extinderii Spaţiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croaţia şi Republica Cipru să beneficieze deplin de sistemul liberei circulaţii.
Comisia Europeană aminteşte că “Bulgaria şi România au primit evaluări pozitive” privind integrarea în Spaţiul Schengen, iar, recent, acest lucru a devenit valabil şi pentru Croaţia.
“Comisia Europeană consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru a da curs acestor evaluări pozitive şi cere Consiliului să ia măsurile necesare astfel încât Bulgaria, România şi Croaţia să devină membre ale spaţiului fără controale la frontierele statelor membre”, subliniază Strategia.
De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.
Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen. De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen şi evaluări privind modul în care a fost gestionată criza pandemiei la nivelul circulaţiei în spaţiul comunitar. În plus, va fi prezentat “un plan pentru situaţii de urgenţă” şi va fi propus un “Instrument de urgenţă destinat pieţei unice”.
